News

  • MESAJUL PRESEDINTELUI UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI                              

 ,,Oricand poti, convinge vecinii tai sa ajunga la compromis.Arata-le cum deseori anume invingatorul nominal ,al unui proces, este cel care pierde cu adevarat - in taxe, cheltuieli si irosire de timp". - ,,Abraham Lincoln"

"Bancile, societatile de leasing, societatile de asigurare  si recuperatorii de creante  nu pot fi  mai presus de lege, spune un principiu al echitatii, egalitatii si moralitatii”.

Mediatorii bancari, membrii ai UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI, s-au remarcat prin promptitudinea prin care au  raspuns intodeauna nevoilor zilnice ale clientilor bancilor,  societatilor de leasing,  precum si in fata hartuirii acestora de catre angajatii firmelor de recuperare creante,  ajunsi in imposibilitatea de a nu-si mai achita ratele si incasa sumele cuvenite din daune ca urmare a refuzului despagubirii, cu  raspunsuri  ferme si solutii de cel mai inalt grad profesional si cu dedicatie si pasiune, astfel desavarsind arta Medierii si a Dreptului.

 A fi  mediator bancar  inseamna sa te pui in situatia ambelor parti, sa le asculti pe fiecare,  sa le intelegi problema  ca si cum ar fi a ta, sa analizezi  toate compenentele unui dosar si sa-i faci radiografia precum un doctor apoi sa te pronunti si sa-i pui un diagnostic si sa faci de asa maniera, ca la finalul medierii, partile sa fie multumite de solutia data si prestatia ta.

 De aceea putem sa spunem ca in cadrul Uniunii Mediatorilor Bancari  se regasesc  cei mai buni profesionisti ai medierii  din Romania, cu experienta in domeniul  dreptului si al finantelor.

 Credem in buna aplicare a legii si a gasirii unor  soluitii de tip ,,castig – castig” si fiecare dosar il tratam extrem de impartial , confidential si serios.

Toti  mediatorii bancari, membrii ai  Uniunii Mediatorilor Bancari, sunt admisi cu rezultate deosebite si  cu o puternica experienta, specializati in domenii complexe si vaste ale vietii juridice.

 Ceea ce trebuie retinut este faptul ca, echipa noastra pune pe primul plan interesele partilor, interesele financiare ale mediatorilor bancari  trecand pe planul al doilea, acest lucru evidentiindu-se si prin tarifele minimale practicate.

“Prioritatea nostra suprema este aceea de a oferi partilor implicate servicii  de cea mai buna calitate profesionala si morala.”

Personal, asigur pe toti clientii nostrii, persoane fizice si persoane juridice, ca nu voi precupeti nici un efort pentru ca mediatorii bancari,  membri ai Uniunii Mediatorilor Bancari, prin intermediul formelor de exercitare a profesiei, sa asigure servicii de mediere la standarde ridicate cu respectarea principiilor fundamentale ale medierii.

,,Va multumesc pentru interesul acordat Uniuni Mediatorilor Bancari si va invit sa „rasfoiti” paginile identitatii noastre virtuale, site-ul uniunii, www.mediatorbancar.ro”.

Cu deosebit respect.

TUDOR TATU 

 Presedinte UMB

:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

 

  • CLAUZELE INTRODUSE ABUZIV DE CATRE BANCI IN CONTRACTELE DE CREDIT, POT FI DENUNTATE DIN 1 OCTOMBRIE!

Dupa multiple amanari, imprumutatii bancilor vor putea in sfarsit sa denunte clauzele abuzive din contractele cu bancile.

Clauzele abuzive din contractele de prestari servicii, inclusiv credite bancare, vor putea fi denuntate de la 1 octombrie, deoarece proiectul de ordonanta de urgenta, initiat de Ministerul Justitiei, care amana pana in februarie 2014 NU a fost aprobat de Guvern.

Tot ce este de facut, este ca, imprumutatii sa adreseze bancii la care au creditul sau contul/conturile sa elimine din contracte clauzele considerate abuzive.

Daca bancile  nu vor sa se supuna, imprumutatii au la indemana  Uniunea Mediatorilor Bancari

Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:

1) dau dreptul bancii de a modifica unilateral clauzele contractului, fara a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat in contract;

2) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului;

3) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care banca nu si le-a indeplinit pe ale sale;

4) dau dreptul bancii sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada-limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta;

5) dau dreptul bancii sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;

6) dau dreptul bancii sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;

7) dau dreptul exclusiv bancii sa interpreteze clauzele contractuale;

8) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care profesionistul nu isi indeplineste obligatiile contractuale;

9) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de banca;

10) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului de a denunta sau de a rezilia unilateral contractul, in cazurile in care: – banca modificat unilateral clauzele prevazute la clauza 5); – banca nu si-a indeplinit obligatiile contractuale; – banca a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe in cazul denuntarii unilaterale;

11) exclud sau limiteaza raspunderea legala a profesionistului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a banciii privind utilizarea produselor si serviciilor;

12) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin mediere;

13) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract;

14) dau dreptul profesionistului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane agent, mandatar etc., fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator;

15) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre banca cu o creanta pe care el ar avea-o asupra bancii;

16) prevad ca pretul produselor este determinat la momentul livrarii sau permit vanzatorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creste preturile, fara ca, in ambele cazuri, sa acorde consumatorului dreptul de a anula contractul in cazul in care pretul final este prea mare in raport cu pretul convenit la momentul incheierii contractului.

17) permit bancii obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre banca;

18) dau dreptul bancii sa anuleze contractul in mod unilateral, fara sa prevada acelasi drept si pentru consumator;

19) dau dreptul bancii sa inceteze contractul incheiat pentru o durata nedeterminata fara o notificare prealabila rezonabila, cu exceptia unor motive intemeiate.

 

  • BNR SFATUIESTE BANCILE SA APELEZE LA MEDIEREA BANCARA

BNR considera ca bancile ar putea sa negocieze cu clientii pe clauzele considerate abuzive si sa incheie intelegeri cu acestia pentru a evita procese colective în instanta, care ar presupune consum de timp si bani pentru toti cei implicaii, potrivit viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu.

"Nu doar ca o consideram posibila(n.r.- medierea bancara), o consideram si dezirabila, pentru ca ea salveaza timp si salveaza bani pentru..................

Continuarea pe sursa: http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bnr-sfatuieste-bancile-sa-evite-procesele-si-sa-negocieze-cu-clientii-acorduri-pe-clauze-a

  • VIDEO . DESPRE MEDIEREA BANCARA

http://www.youtube.com/watch?v=YpcZWFEpaAs

  • BANCILE OBLIGATE SA ANUNTE CLIENTII DESPRE PROCEDURA MEDIERII SI EXISTENTA UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI

Conform articolului 13 din DIRECTIVA 2013/11/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 21 mai 2013 privind solu?ionarea alternativa a litigiilor în materie de consum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 si a Directivei 2009/22/CE (Directiva privind SAL în materie de consum), bancile sunt obligate sa afiseze pe site-urile proprii informatii despre entitatile SAL specializate in medierea litigiilor bancare.

In speta, informatii despre UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI , cuprinzand obligatorii adresa de web a uniunii , datele de contact si obiectul de activitate.

In aceiasi directiva, pentru evitarea conflictului de interese, se interzice infiintarea sau apelarea bancilor, pentru rezolvarea litigiului dintre acestea si clienti, la entitati proprii sau sustinute de catre ac
estea.

Uniunea Mediatorilor Bancari respecta si se supune intru totu acestei directive, ramanand in contnuare independenta fata de sistemul bancar si de celelalte entitati , nespecializate, infiintate de catre mediatorii de drept comun, nespecializati pe domenii.

 

  • INSTANTA A DECIS CE COMISIOANE ABUZIVE PRACTICA CREDIT EUROPE BANK

Credit Europe Bank a “intrat” in randul bancilor cu procese castigate de clientii abuzati. In data de 21 martie 2013 a fost castigat la Judecatoria Sectorului 6 primul proces din Romania privind comisioanele abuzive din contractele bancii Credit Europe Bank dar si Credit Europe Ipotecar IFN S.A.

Prin aceasta sentinta, au fost constatate absolut nule in baza Legii nr. 193/2000 (privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori) clauzele privind revizuirea nivelului dobanzii creditului si a comisioanelor care erau la latitudinea bancii si declararea scadentei anticipate fara a se specifica motivul si fara ca acesta sa fie mentionat in contract.

Au fost declarate abuzive comisionul de acordare si comisionul de administrare lunar, banca fiind obligata sa returneze toate sumele incasate in contul acestor comisioane din momentul incheierii contractului si pana in prezent, la care se adauga dobanda legala. De asemenea, s-a decis incetarea incasarii acestor sume pe viitor.

Deoarece hotararea este definitiva, putand fi atacata in 15 zile numai cu recurs, va fi solicitata executarea de bunavoie a dispozitiilor acesteia, in caz contrar urmand a se incepe executarea silita impotriva bancii. Instanta nu accepta cererea de plati compesantorii/daune morale.

Continuarea pe: http://www.bankingnews.ro/comisioane-credit-europe-bank.html

 

  • ALEGETI SA DIRECTIONATI 2% DIN PROFITUL REALIZAT, CATRE UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI

 „Alegeti sa redirectionati 2% din impozitul aferent anului 2013 catre Uniunea Mediatorilor Bancari, iar decizia dumneavoastra, daca sunteti in relatii contractuale cu bancile din care se pot ivi litigii , poate face cu adevarat diferenta, poate rezolva probleme cu care va confruntati”

  Ce este prevederea privind posibilitatea redirectionarii a 2% din impozitul pe venit?

Prevederea 2% este reglementata prin Codul Fiscal inca din anul 2004 si este un mecanism de transparenta fiscala prin intermediul caruia contribuabilii persoane fizice pot sa directioneze o parte (2%) din impozitul lor pe venit catre o entitate nonprofit.

„Aceasta suma nu reprezinta o sponsorizare sau donatie privata si nu il costa nimic pe contribuabil. Este important de stiut ca prin acest sistem fiecare dintre noi devenim stapani pe 2% din impozitul pe care l-am platit statului si putem sa decidem ce sa se intample cu ei. Fiecare contribuabil trebuie sa stie ca, in cazul in care nu redirectioneaza acesti 2%, banii raman statului“.

Procedura de redirectionare a 2% din impozitul pe venit

Cei 2% se pot redirectiona completand pana la 25 mai 2013 Formularul 230 (daca persoana a avut in anul 2012 doar venituri salariale) sau Formularul 200 (daca a obtinut venituri din activitati independente sau alte surse). In ambele cazuri, pentru completarea formularelor, contribuabili trebuie sa cunoasca destinatia sumei, respectiv codul de indentitate fiscala(codul fiscal)  al Uniunii Mediatorilor Bancari si contul in format IBAN (24 de cifre) pe care il gasiti la adresa de web
http://www.mediatorbancar.ro/site-map.htm(C.I.F.  26318866  Cont: IBAN  RO17CECEB21143RON2400055 deschis la CEC Bank Sucursala Socului Sector 2 Bucuresti)

Formularul se completeaza de mana, in doua exemplare, din care unul ramane la contribuabil. Acesta se depune direct sau se trimite prin posta cu scrisoare recomandata (confirmare de primire) la Administratia Finantelor Publice a sectorului sau al localitatii de domiciliu. Adresele Administratiilor respective se pot verifica pe site-ul ANAF.

De asemenea, formularele se pot depune si on-line, la adresa www.e-guvernare.ro, daca persoana detine un certificat digital calificat.

Uniunea Mediatorilor Bancari ca, beneficiar ai sumelor obtinute prin completarea formularelor 230 sau 200 nu poate obtine informatii din care sa reiasa identitatea persoanelor care au redirectionat cei 2%. 

Cat inseamna 2% din impozitul pe venit

Fiind vorba de o parte din impozitul pe venit, suma redirectionata catre Uniunea Mediatorilor Bancari de fiecare contribuabil depinde de marimea venitului sau. Astfel, la un salariu minim brut pe economie de 700 RON lunar se vor redirectiona 12,72 RON pe an, la un salariu mediu pe economie de 2.117 RON suma este de 63,34 RON pe an, la un salariu de 1.000 de euro se vor redirectiona 139,48 RON, iar la unul de 2.000 de euro, 278,96 RON.

„Sumele individuale nu sunt mari, insa cumulate pot insemna foarte mult pentru Uniunea Mediatorilor Bancari”

 

Va multumim anticipat!

 

  • INSTITUTIILE DE CREDIT PREFERA RAZBOIUL CU CLIENTII

Bancile reprezinta, la momentul actual, principalul impediment in procesul de mediere, a declarat presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari (UMB), Tudor Tatu.

Potrivit acestuia, chiar daca institutiile financiare declara public ca sustin medierea ca metoda de solutionare a conflictelor, in realitate, acestea prefera sa vânda direct creantele recuperatorilor.

O alta problema o reprezinta lipsa de informare a populatiei cu privire la ce este, in fapt, medierea bancara, dovada facând faptul ca, din 15 februarie, s-au înregistrat doar patru solicitari la n........................

Continuarea pe Puterea.ro:http://www.puterea.ro/articol/campaniile_puterea_institutiile_de_credit_prefera_razboiul_cu_clienti

 

  • ANUNT IMPORTANT !

Incepând din luna februarie 2013, cei care se vor adresa instantelor de judecata trebuie sa faca dovada ca au participat la o sedinta de informare in mediere. Aceeasi obligativitate este prevazuta si pentru partile care se afla deja cu o cauza pe rolul instantelor de judecata.

Când ambele parti doresc informarea sau isi propun sa urmeze procedura medierii, creditorul si debitorul de comun acord isi aleg unul sau mai multi mediatori,din cadrul mediatorilor specializati in medierea litigiilor financiar bancare sau daca are alta preferinta, poate opta pentru un alt mediator generalist ne afiliat Uniunii Mediatorilor Bancari, pentru serviciile caruia, Uniunea Mediatorilor Bancari  nu isi asuma responsabilitatea. 

In esenta ei, medierea in domeniul bancar are drept scop solutionarea conflictele dintre institutiile de credit si clientii acestora. Pentru aceasta nu este nevoie ca mediatorul sa fie in serviciul institutiei de credit.

Chiar, le este interzis prin legea conflictului de interese si legea medierii, acelora care sunt angajati in sistemul bancar sau activeaza in sedii puse la dispozitie de catre banci sau alte institutii bancare si care au si calitatea de mediator sa desfasoare activitati de mediere intre institutiile de creditare si clientii acestora.

Un acord de mediere incheiat in fata unui asemenea mediator poate constitui o exceptie ridicata de avocatul partii adverse in fata instantei de judecata, exceptie pe care instanta daca constata existenta unei incompatibilitati sau a unui conflict de interese o admite si astfel acordul de mediere devine nul.

Asiguram pe toti justitiabili ca membrii Uniunii Mediatorilor Bancari au fost, sunt si vor ramane independenti fata de institutiile de creditare si nu intentioneaza a se subjuga acestui sistem.

 

  • AI PROBLEME CU BANCA? APELEAZA LA UN MEDIATOR

Ai probleme cu banca? Apeleaza la un mediator!  1 februarie 2013   

In ultimii ani, numarul spetelor bancare a crescut intr-un ritm alert si disputa s-a mutat in multe cazuri in salile de judecata. Lucru neplacut pentru creditori, dar si pentru debitori. Pentru a evita o astfel de situatie, persoanele implicate pot apela la procedura medierii.

Medierea financiar-bancara poate fi definita, din punct de vedere tehnic, ca mecanismul de evitare si diminuare a colapsului financiar, al persoanelor fizice dar si juridice, si consta intr-o intelegere intre debitor si creditor in ceea ce priveste modul in care debitorul aflat in dificultate financiara isi va plati datoriile, a precizat pentru www.eFin.ro presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari, Tudor Tatu (foto).

In acest caz, debitorul trebuie sa-si anunte din timp creditorii cu privire la faptul ca are dificultati financiare si sa le ceara sansa de a se redresa, propunandu-le un plan concret si coerent de reorganizare in acest sens. Creditorii, trebuie convinsi sa accepte planul propus, precum si faptul ca si-ar putea primi banii in conditii mai avantajoase in cazul intelegerii dintre ei, intervenita la finele proced.......Continuare  http://www.efin.ro/articole_financiare/ai_probleme_cu_banca_apeleaza_la_un_mediator.html

 

  • LA PROPUNEREA UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI LIBRA INTERNET BANK A LANSAT UN PRODUS BANCAR DESTINAT MEDIATORILOR 

01.02.2013

Mediatorii bancari precum si ceilalti mediatorii care activeaza in alte domenii, mai ales cei aflati la inceput de drum, au nevoie de resurse financiare pentru a-si pune la punct birourile in care isi desfasoara activitatea si pentru a crea un mediu optim pentru mediere, mai ales dupa 1 februarie 2013. Libra Internet Bank a lansat un pachet de servicii si produse bancare special gandit pentru mediatori.

Lansat in decembrie 2012, pachetul cuprinde produse de creditare, de economisire, mai multe tipuri de carduri si servicii de Internet Banking.

Creditul CONFUCIUS de la Libra Internet Bank se adreseaza birourilor de mediatori care isi incep activitatea sau doresc sa isi dezvolte afacerea

in acest domeniu. Destinatia creditului CONFUCIUS poate consta in finantarea activitatii curente sau a unor investitii. In primul caz perioada de finantare este de maxim 7 ani, in timp ce pentru investitii perioada este de 25 ani, cu posibilitatea unei perioade de gratie de 6 luni.

 Pentru finantari de pana la 30.000 RON biroul de mediatori nu are nevoie de garantii reale. Intre banca si titularii/asociatii biroului de mediator se incheie un contract de fideiusiune si o asigurare de viata. Se iau in calcul incasarile biroului, si nu profitul, iar pentru creditele destinate finantarii activitatii curente si pentru bunurile noi achizitionate nu se solicita avans.

In cazul creditelor CONFUCIUS peste 30.000 de RON, avansul este de maxim 20%, in functie de valoarea garantiei. Libra Internat Bank a pus la punct o formula accesibila de garantare a creditului, daca acesta este mai mare de 30.000 RON.

Astfel, intre 30.000 RON – 80.000 RON /grup de debitori se instituie o ipoteca mobiliara auto si se incheie un contract de fideiusiune intre banca si titularii/asociatii biroului.

Peste 80.000 RON /grup de debitori apare o ipoteca imobiliara (minim 100% grad de acoperire) si se incheie un contract de fideiusiune intre banca si titularii/asociatii biroului.

Rambursarea creditului se face in rate egale sau descrescatoare si exista posibilitatea de rambursare anticipata fara penalitati. In toate cazurile mediatorul care obtine un credit CONFUCIUS beneficiaza gratuit de serviciul de Internet Banking.

Libra Internet Bank are in portofoliu alte tipuri de credite destinate mediatorilor. Pentru birourile care nu inregistreaza venituri de cel putin 6 luni exista Creditul START-UP, care poate avea ca destinatie finantarea activitatii curente, pentru cel mult 10 ani sau a investitiilor, finantarea fiind acordata pe o perioada de maxim 25 de ani.

Este necesar un avans cuprins intre 0 si 30%, in functie de valoarea garantiei. Banca are si mai multe tipuri de credite de consum pentru mediatori, ca persoane fizice.

Birourile de mediatori sau mediatorii ca persoane fizice, precum si membrii familiilor acestora, beneficiaza de conditii speciale de economisire la Libra Internet Bank, primind dobanzi mai mari decat cele curente la depozite.

Banca nu percepe comisioane la deschiderea contului curent, la crearea depozitului si la restituirea depozitului (dupa prima scadenta). Depozitele pot fi constituite in RON sau valuta, cu dobanda variabila sau cu dobanda fixa.

Un alt set de produse ce pot fi utile mediatorilor sunt cardurile Libra Internet Bank. Cardul LIBRA BUSINESS este un card de debit, destinat persoanelor juridice sau persoanelor fizice autorizate, rezidente si nerezidente, aferente categoriilor Profesii Liberale si IMM.

Exista si carduri de salarii pentru angajatii biroului de mediator, precum si carduri pentru persoane fizice LIBRA GOLD, in RON sau euro.

Pentru serviciul de Internet Banking mediatorii nu platesc nici abonament, nici taxa de activare. Libra Internet Bank acorda 30% reducere la comisioanele operationale online fata de cele de la ghiseul bancii. Serviciul de Internet Banking permite efectuarea online de operatiuni de cont curent, depozite, schimburi valutare, recipise, Budget Planner etc. In schimbul unei taxe mediatorii pot activa Acces Investigator, un produs online de investigare a partenerilor de afaceri, prin acces instant la bazele de date ale RECOM, CIP, Ministerului Finantelor Publice sau just.ro.

Libra Internet Bank este prima institutie bancara din Romania care a creat produse dedicate profesiilor liberale, incepand in 2004 cu produse pentru sectorul medical. Din 2005 banca si-a largit portofoliul, adaugand produse pentru alte profesii liberale: avocati, notari, executori judecatoresti, contabili, arhitecti, psihologi, farmacisti, specialisti IT, practicieni in insolventa si, din decembrie 2012, mediatori.

 

  • PIVNICERU: DISPOZITIILE PRIVIND INLATURAREA CLAUZELOR BANCILOR, AMANATE DIN CAUZA LIPSEI STUDIULUI DE

Ministrul Justitiei Mona Pivniceru a declarat miercuri ca dispozitiile din noul Cod de procedura civila privind inlaturarea clauzelor abuzive ale bancilor au fost prorogate pentru sase luni deoarece nu au avut un studiu de impact, potrivit Agerpres.

''Clauzele referitoare la banci exista si in prezent in sensul ca o persoana poate chema in judecata o banca creditoare pentru a dispune inlaturarea unei clauze abuzive sub sanctiunea unei amenzi.

 Diferenta fata de reglementarea propusa consta in faptul ca, efect al constatarii de catre instanta a unei clauze abuzive, acea hotarare permitea inlaturarea ei din toate cauzele de acelasi profil, din toate contractele existente cu aceeasi clauza, precum si din cele care urmau sa se încheie.

Noi, sub recomandarea FMI, am prorogat intrarea in vigoare a acestei dispozitii cu sase luni pentru ca s-a spus, si pe buna dreptate, ca aceste dispozitii legale nu au avut un studiu de impact. (...).

 Nu s-a facut o consultare larga si niciun studiu de impact anterior adoptarii acestor texte'', a explicat Pivniceru precizand ca sub rezerva studiului de impact dispozitiile au fost amanate pâna la 1 i.............

Continuare..........................

 

  • OUG 50/2010 - PREVEDERI PE CARE CLIENTII BANCILOR TREBUIE SA LE CUNOASCA LA CONTRACTAREA UNUI CREDIT

01.02.2013

- comision de rambursare anticipata de maxim 1% pentru credite cu dobanda fixa;

- eliminarea comisionului de rambursare anticipata la credite cu dobanda variabila;

- dreptul consumatorului de a renunta neconditionat, fara justificari, fara a invoca motive, in termen de 14 zile de la semnare, la un contract de credit.

- limitarea numarului de comisioane aferente derularii contractului de credit la:

  • comision de administrare credit,
  • comision de penalizare pentru intarzierea la plata,
  • comision de rambursare anticipata daca dobanda e fixa,
  • comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor;
  • suplimentar, creditorul are dreptul sa perceapa doar comision de analiza dosar (numai in cazul in care accepta creditarea) si comision aferent costurilor cu asigurarea (doar pentru situatiile in care este prevazuta asigurare - excluse contractele de descoperit de cont, creditul de consum)

- interzicerea explicita a unor comisioane pentru operatiuni cu numerar pentru plata ratelor la credit sau tragerea transelor din credit;

- formula de calcul a dobanzii trebuie sa aiba ca referinta ROBOR/LIBOR/EURIBOR/ + marja fixa, ce nu poate fi modificata de creditor pe durata contractului decat in favoarea consumatorului;

- prevedera in contract a intervalelor de timp la care se recalculeaza dobanda;

- in cazul contractelor noi, creditorul trebuie sa prezinte consumatorului inainte de semnarea contractului un formular standardizat cu toate datele tehnice ale creditului, inclusiv DAE, formula de calcul a dobanzii si suma totala ce urmeaza a fi rambursata;

 

  • CERERILE PENTRU MEDIEREA BANCARA AU SCAZUT, ANUL TRECUT, CU 93%

11.01.2013

 Cererile pentru mediere bancara primite si solutionate de Uniunea Mediatorilor Bancari au scazut, anul trecut, cu pes-te 90%, ne-a declarat Tudor Tatu, presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari, in cadrul unui interviu.

Domnia sa ne-a explicat ca la nivelul anului 2011 Uniunea Mediatorilor Bancari a solutionat peste 500 de cereri, in timp ce la nivelul anului 2012 s-a ajuns la un numar de 38 de cereri la nivel national, dintre care mai mult de jumatate au fost solutionate negativ.

 Numarul mare de cereri pentru mediere inregistrate în 2011 a venit ca urmare a introducerii OUG 50/2010, care a dus la crearea conflictelor dintre banci si clienti, potrivit lui Tudor Tatu.

     Medierea nu a reusit inca sa fie perceputa ca o solutie eficienta de solutionare a conflictelor dintre banci si clienti, ne-a mentionat domnia sa.

Totusi, mediatorii membri ai Uniunii Mediatorilor Bancari, care au reusit sa aduca partile unei spete bancare la mediere, au un procent de reusita de circa 25%, considerat a fi unul bun în raport cu specificul disputei, potrivit presedintelui Uniunii.

Continuarea interviului pe bursa.ro

 

  • MEDIATORUL BANCAR, SOLUTIA DE REZOLVARE A PROBLEMELOR INTRE CLIENT SI INSTITUTIA BANCARA

27.10.2012

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50 din 2010 a starnit o multime de nemultumiri atat in randul institutiilor bancare, cat si in randul clientilor acestora. Cu toate ca la inceput, costurile ascunse ale creditelor erau subiectul de discutie al clientilor pe internet, clientii au ajuns in punctul in care poate incepe un proces colectiv impotriva bancilor.

Statutul mediatorului, reglementat prin Legea nr. 192 din 2006

Specialistii sustin ca aceste procese impotriva bancilor nu sunt numai simple actiuni in justitie, efectele lor urmand a fi pe termen lung cu suma nula, in sensul ca nimeni nu va castiga si nimeni nu va pierde. Pentru a nu se ajunge in aceasta situatie, clientii nemultumiti de serviciile bancare pot sa apeleze la mediatorii bancari.

Acestia au un statut reglementat prin Legea nr. 192 din 2006 privind medierea, dar si prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50 privind contractele de credit pentru consumatori. Prin mediere, romanii pot evita pierderea timpului cu un proces lung in instanta. Costurile si timpul pot fi astfel reduse substantial atat in cazul clientilor, cat si al bancilor.

Situatii in care se poate apela la medierea bancara

La mediatorul bancar pot apela clientii care se confrunta cu urmatoarele probleme< dobanzile sau marjele stabilite ca fiind fixe pe perioada intregului contract sunt majorate, se percep comisioane suplimentare, sunt modificate clauzele contractuale fara consultarea si acordul partilor ori daca in acest sens nu se incheie un act aditional. La mediatorul bancar se apeleaza si atunci cand rata dobanzii creste fara a avea o legatura cu un indice de referinta. Acestea au fost situatiile in care clientul poate sa apeleze la medierea bancara.

Totodata si institutiile bancare pot sa opteze pentru serviciile unui mediator, asta in cazul in care clientii nu isi indeplinesc obligatiile de plata sau daca debitorii refuza restructurarea sau reesalonarea unui imprumut la propunerea institutiei de credit, preferand declansarea unor proceduri de executare silita sau insolventa.

Beneficiile serviciului

Prin statut, mediatorul bancar nu are voie sa fie angajat al vreunei banci, insa e obligat sa cunoasca foarte bine intreg sistemul bancar.

 Medierea bancara poate sa fie solicitata si de catre client, si de institutia bancara. In momentul in care e ajunge la un mediator au loc discutiile preliminare semnarii contractului. Se stabileste in tot acest timp numarul de intalniri care vor avea loc, data si locatia intalnirilor.

 Conform Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania, printre beneficiile unui astfel de serviciu se numara stingerea conflictelor existente.

 Totodata, se preintampina alte neintelegeri ulterioare. Medierea ofera castiguri de orddin financiar si functioneaza pe criterii de impartialitate, neutralitate, niciuna din partile implicate nefiind afectata la nivel de imagine.

 Mediatorul nu poate impune nicio conditie partilor, cautand conditiile avantajoase pentru ambele parti. Conflictele sunt la randul lor solutionate intr-un timp mult mai scurt in comparatie cu cel al unui proces.

Costurile medierii

Un studiu realizat de Banca Mondiala scoate in evidenta faptul ca mediatorul bancar ii poate scuti pe cei care vor sa dea institutia bancara in judecata de cheltuirea unor sume mari de bani. In tara noastra, cheltuielile de judecata se ridica la 20% din valoarea reclamatiilor depuse intr-un an, peste costurile din Polonia unde procentul e de 10%, Ungaria cu 13% sau Slovenia cu 18,6%.

Pana sa primeasca o decizie finala de la prima instanta de judecata, romanii au de asteptat un an jumate. Banca Mondiala mai spune ca in ciuda faptului ca toate bancile din lume au sisteme proprii de rezolvare a reclamatiilor, numai 42% dintre clienti stiu de existenta lor.

 In ceea ce priveste costurile serviciului prestat de mediatorul bancar, in Romania taxele sunt cuprinse intre 200 si 500 de lei, iar costurile putand ajunge la 5 – 10 la suta din suma care face obiectul cazului. In tara noastra exista la ora actuala 1.200 de mediatori autorizati, peste 40 dintre acestia fiind afiliati Uniunii Mediatorilor Bancari.(! UMB NU VREA CANTITATECI CALITATE!!!!!)

  • MEDIATORUL BANCAR,SOLUTIA TA LA PROBLEMELE PE CARE LE AI CU BANCA, IFN, SOCIETATEA DE LEASING SI ASIGURARI

26.10.2012

Datorita diminuarii veniturilor in contextul crizei economice, in general oamenii nu isi mai permit sa cumpere imobile cu banii cash, apeland astfel la banci.

n ultimii ani, datorita fluctuatiei CHF (francul elevetian), zeci de mii de romani au ajuns in imposibilitate de plata a creditelor, riscand acum sa isi piarda casa, cat si sa ramana inglobati in datorii. 

In cazul in care ati instiintat banca la care v-ati imprumutat ca sunteti in imposibilitatea de a va plati ratele, aceasta nu a luat nicio masura in acest sens, iar dumneavoastra nu aveti bani, timp si energie sa o dati totusi in judecata e bine sa stiti ca puteti apela la medierea bancara. 

Medierea are un statut reglementat prin Legea 192 din 2006 privind medierea, dar si prin OUG 50 privind contractele de credit pentru consumator

Medierea financiar bancara este un mecanism de evitare si diminuare a colapsului financiar si consta intr-o intelegere intre debitor si creditor in ceea ce priveste modul in care debitorul, aflat in dificultate financiara, isi va plati datoriile.

Debitorul trebuie sa-si anunte din timp creditorii cu privire la faptul ca are dificultati si sa le ceara sansa de a se redresa, propunandu-le un plan concret si coerent de reorganizare in acest sens.

Creditorii trebuie convinsi sa accepte planul propus, precum si faptul ca si-ar putea primi banii in conditii mai avantajoase in cazul intelegerii dintre ei intervenita la finele procedurii de mediere, decat in cazul insolventei, al falimentului ori al executarii silite.

Numai daca procedura de mediere esueaza si in cadrul ei nu se ajunge la un compromis, se va trece la insolventa, faliment ori executare silita.
In vederea declansarii procedurii de mediere, creditorul sau debitorul poate solicita declansarea procedurii de mediere unui mediator, membru al Uniunii Mediatorilor Bancari care, la randul sau cere acordul celei lalte parti.

Partea solicitata dandu-si acordul prin semnarea contractului, mediatorul declanseaza procedura de mediere. In cazul in care, partea careia i sa cerut acordul nu consimte, medierea se considera neacceptata.

Cand ambele parti doresc sau isi propun sa urmeze procedura medierii, creditorul si debitorul de comun acord isi aleg unul sau mai multi mediatori, membrii ai Uniunii Mediatorilor Bancari si in baza acordului scris al acestora, este declansata procedura medierii

Onorariul mediatorului va fi stabilit prin negociere cu debitorul si creditorul, avadu-se in vederea complexitatea litigiului, timpul acordat, numarul sedintelor, valoarea litigiului etc si va fi suportat de catre parti in mod egal ori cum convin partile.

Daca legea nu prevede altfel, partile - clentii bancilor sau bancile - pot recurge la mediere inainte sau/ori dupa declansarea procedurii de insolventa sau in faza de executare silita, in fata instantelor competente, convenind sa solutioneze pe aceasta cale orice conflicte izvorate din contractele de credit.

Medierea are loc, de regula, la sediul mediatorului bancar, membru al Uniunii Mediatorilor Bancari sau in alt loc stabilit de comun acord de catre mediator cu banca creditoare si debitorul persoana fizica sau juridica.

Pe timpul desfasurarii procesului de mediere, reprezentantul bancii creditoare ori alt creditor si debitorul, au dreptul sa fie asistati de avocat(i) sau de alte persoane(pentru debitor pe baza de procura speciala), in conditiile stabilite de comun acord.

Intre mediator, pe de o parte, creditor si debitor aflati in litigiut, pe de alta parte, se incheie Contractul de mediere.

Daca, pe parcursul medierii, apare o situatie de natura sa afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau impartialitatea mediatorului, acesta este obligat sa o aduca la cunostinta reprezentantului creditorului si debitorului, care vor decide asupra mentinerii sau denuntarii contractului de mediere.

Cand creditorul si debitorul au ajuns la o intelegere, se redacteaza un acord scris, care va cuprinde toate clauzele consimtite de acestia in baza caruia, la sediul creditorului se intocmeste un act aditional la contractul initial de imprumut, dupa caz, a carei respectare devine obligatorie atat debitorului cat si creditoruluii, ne mai fiind necesar a fi supus autentificarii notarului public sau verificarii instantei de judecata, dupa caz

 

  • AT THE INVITATION OF EUROPEAN COMISION ,THE DIRECTOR EXTERNAL RELATIONS OF UNION OF BANKING MEDIATORS,ROMANIA, MR.GABRIEL GEORGE TANASE WILL PARTICIPATE TO THE SECOND PLENARY OF FIN-NET IN HUNGARY ON 18.10.2012.

14.10.2012

The plenary will take place
in Hungary , oganise by Hungarian Financial Arbitration Board and our FIN-NET member Krisztina Bukta.

Since Mr. Marian Berar, vice president of the Banking Mediators Union of Romania, died of a heart attack, present, in Mr. Berar stead, at the Fin-Net Plenary Meeting on October 18th 2012 in Budapest will be Mr. George Gabriel Tanase, Director External Relations

The Union of Banking Mediators is a member candidat of FIN-NET, the European out-of-court network for the resolution of disputes between consumers and financial services providers.

FIN-NET is a network established by the European Commission in February 2001. It links 50 out-of-court Alternative Dispute Resolution (ADR) schemes that deal with complaints in the area of financial services and covers the European Union, Norway, Iceland and Liechtenstein (European Economic Area – EEA).

The rationale for the creation of FIN-NET is to provide customers with easier access to out-of-court complaint procedures in cross-border cases, thus facilitating the market in cross-border financial services.

Members of FIN-NET are linked through a Memorandum of Understanding which outlines the mechanisms and other conditions to which members shall abide in order to facilitate out-of-court settlement of cross-border disputes.

All FIN-NET members are required to comply with the principles applicable to the bodies responsible for out of court settlement: these are set out in Commission Recommendation 98/257/EC of 30 March 1998. Adherence to this recommendation is particularly important since the structure, nature and competence of different FIN-NET members vary.

FIN-NET needs to be put in the broader context of the level of cross-border transactions in the financial services sector.
Where a financial services provider sets up a network of branches in different countries, normally the consumer will be contracting with a local branch and this will not be a cross border transaction.

Studies have indicated that the level of cross border transactions which fall within the scope of FIN-NET is small, normally less than 1% of total transactions.

FIN-NET provides its members with an appropriate mechanism for sharing experiences and exchanging information, which also has a positive effect on the complaints handling procedure.

This is primarily based on the two semi-annual meetings that allow networking among FIN-NET members but also provide information on recent developments at the European and national level.

The networking of ADRs is an important benefit for the Consumer Complaints Unit because it is evident that a number of complaints made by Rumanian consumers are fairly similar to those made by other European counterparts.

PRINCIPLES OF COMPLAINTS HANDLING

In the execution of its functions, the Union Banking Mediators is committed to follow the following principles:

1. Independence

The Union of Banking Mediators seeks to provide an impartial service which is accessible and freely available to the general public having complaints against financial entities and their services;

2. Transparency

The Union of Banking Mediators ensures that consumers have all the information necessary about the procedures for handling their complaints on financial services transactions;

3. Adversorial

The Union of Banking Mediators ensures that the complainant, the financial entity and any other party interested in the complaint are given an opportunity to make representations.

The Union Banking Mediators has to inform the parties about the progress achieved;

4. Effectiveness

The Union of Banking Mediators ensures that private consumers will benefit from the advantages of the consumer complaints handling procedures, i.e.:
i) access without being obliged to seek professional advice;
ii) low-cost service;
iii) a procedure which ensures minimum bureaucracy, no undue delays and which does not deprive the consumer of the protection afforded by consumer protection legislation or to bring an action before the courts for the settlement of the dispute;

5. Legality

The Union of Banking Mediators ensures that the recommendation of the Union Banking Mediators does not result in the consumer being deprived of the protection afforded by the mandatory provisions of national legislation;
\
6. Liberty

The Union of Banking Mediators ensures that any recommendation made by same is not binding on either the complainant or the financial entity. Therefore the parties to the complaint are not prohibited from resorting to court action for the settlement of the dispute;

7. Representation

The Union of Banking Mediators ensures that the parties to the complaint have a right to be represented or assisted by a third party during all stages of the complaint review process.

OPERATIONAL ASPECTS SETUP

The Union of Banking Mediators is composed of a president, vice president and general secretary. Union is independent of the Mediation Council as regulator and control of mediation in Romania and of the banking system

DEALING WITH COMPLAINTS

Financial services are based on trust. However, one must distinguish between trusting blindly and trusting cautiously. It is easy but unfair to generalise on the way many financial products or services are offered to local consumers.

Similarly it is not fair to take the number of complaints received by the Ministry of Finance as representative of the way financial transactions are conducted in specific areas of financial services.

The fact that many financial products are sold, rather than bought, is not far from the truth. The same can be said for the fact that many consumers do not read the contracts which they sign.

As long as things do not go wrong, there is no cause to complain. Furthermore, it would be foolish to presume that a financial entity deliberately sells a product knowing that, in future, the process of sale or even the product itself, will eventually lead to a complaint.

On the other hand, one cannot deny the fact that many consumers may be disgruntled by the performance of a financial product or delivery of service of a financial entity and that is why all licensed entities are required to have in place easily accessible complaint handling procedures available to consumers.

This is not a formality created to dissuade consumers from making a complaint, rather, it is a necessary requisite of proper consumer-entity relationship, especially when things may unexpectedly go wrong..
It is expected that many consumers are sometimes reluctant to send a formal complaint in writing to their licence holders.

The Office of the Consumer Complaints Manager meets consumers from all walks of life, including those who believe that formalities should be done away with.

In reality, some complaints expose the true reason why some consumers may be dissuaded from complaining. Very often consumers are not comfortable with filling forms or writing a letter, even if such a situation may be resolved by having the form compiled by a trusted person of the complainant.

It is also never simple to understand how many consumers ended up being sold financial products which should have never been offered to them in the first place.

Regrettably, such consumers blindly entrust their hard-earned savings to mere sales staff, only to face a bitter situation some months or years later when it is too late to remedy the situation.

Although a prospective investor should be aware of his/her responsibilities prior to committing his/her savings into any financial product, undeniably some documentation is difficult to understand due to the language jargon, description of the product or both and many investors simply rely on the explanation which is relayed to them.

Many consumers are aware of the the Union Banking Mediators existence and there have been several occasions where consumers came to the Authority’s offices to lodge a complaint without first complaining to their financial entity.

The Union Banking Mediators is taking a very firm stand on this and no complaint is registered with the the Union Banking Mediators if the financial entity is not given the opportunity to state its case (which a complainant then has every right to refuse).

There are some cases however, especially for insurance complaints, where complainants (including third party claimants) are left in limbo by some companies as to the progress of their claim. In these particular instances, the Union Banking Mediators will accept to register a complaint from a third party claimant, if it perceives that there are unreasonable delays or that the insurer had not been in touch with the claimant for an abnormally long time.
Normally, a licence holder would include a reference in the final letter to the complainant stating that, should the latter refuse the conclusions of the complaint, the matter could be referred to the Consumer Complaints Unit.

There is a trend – which manifested itself more during the year under review when compared to previous years – where licensed entities actually made us aware that a client of theirs would be calling or filing a complaint with the Unit against them.

Unusually, this occurs in the event of an impasse between the entity and the complainant despite several attempts by the former to explain a situation or a circumstance over which the former might not have had control.

The Consumer Complaints Unit is noticing this trend in the case of some complaints which for example relate to the performance of investment portfolios or valuations relating to cash surrender values of life insurance products.

The Consumer Complaints Act specifies that the Office of the Consumer Complaints Manager may only handle complaints from private consumers.

However, there are occasions where small companies too may have complaints against financial providers which do not necessarily require all the formalities of the Courts to be resolved but rather a low-key out-of-court system, such as the complaints handling mechanism.

Technically, the Unit would not be acting wrongly if it outrightly refuses to handle complaints from directors of small companies.

Thus for the sake of practicality, in the case where the matter appears prima facie to be straightforward to conclude, the Unit may initially accept to carry out preliminary reviews of complaints from such entities (for example, if the Unit had similar complaints from private.

INVESTIGATING CASES

There are cases which may not require a lot of time to be reviewed.
This may happen if, for example, the complaint might have been reviewed previously and therefore it is likely that the outcome of the new case would be similar.

Some examples of these cases relate to complaints on charges (banking and investment services related complaints) and motor claims (such as delay in filing a claim or the right of a consumer to avail himself/herself of a courtesy car).

However, many cases have become fairly complicated to resolve within a very short time. In the year under review, several cases remained pending from 2010.

These cases were all relating to investments or investment portfolios which have failed following the collapse of financial markets during the second half of 2008.

The data of outstanding complaints as at end 2010 only gives a partial picture of the quantitative amount of complaints remaining outstanding.
The data does not however indicate the qualitative value of the underlying reason behind the complaints and the continuing process to investigate them.

In addition, many complaints straddle regulatory concerns which may take longer to resolve and this may not be easily understood by complainants.
Moreover, for the first time, the Unit had been faced with a mass complaint relating to specific investment products, which exposed features of the way such products might have been sold.

The review process of these complaints will continue in earnest in 2011.

In handling a complaint, the the Union of Banking Mediators considers all legislative aspects, industry practice and other cases previously reviewed. In this respect, the the Union of Banking Mediators issues its recommendations on the basis of what it believes to be fair and reasonable. In doing so, the Union of Banking Mediators takes into account the law, rules and good practice in the industry.

In fact, in the majority of cases, the the Union of Banking Mediators approach is largely based on what a formal judicial setup is likely to do in similar circumstances. In some other cases, the complainant may not have legal grounds to have his/her case upheld.

However, the Union of Banking Mediators may put forward arguments for the financial entity to compensate a complainant purely on moral or compassionate grounds.

Depending on the circumstances of the case and the disposition of the financial entity, such recommendations may be accepted and compensation awarded (purely on an ex-gratia basis). In some areas, good industry practice has developed separately from the law.


Chairman
Tatu Tudor

 

  • UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI  VA PARTICIPA LA  A DOUA PLENARA FIN - NET PE ANUL IN CURS

12.10.2012

Imi face deosibita placere sa va anunt faptul ca, Comisia Europeana a transmis invitatia conducerii Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania de a participa in data de 18.10.2012 la Budapesta, la lucrarile celei de a doua Plenara FIN NET pe anul in curs .

Evenimentul este organizat de CE in colaborare cu Hungarian Financial Arbitration Board, membra FIN NET

Ca urmare a invitatiei, Consiliul Director al Uniunii Mediatorilor Bancari a confirmat participarea , delegand-ul pentru a participa la lucrarile plenarei pe Dl Gabriel George Tanase Director relatii externe al UMB.

Subiectul principal al dezbaterilor consta in gasirea unor cai comune de catre membrii retelei FIN NET pentru dezvoltarea schemelor ADR in Uniunea Europeana privind litigiile transfrontaliere din domeniul protectiei consumatorului.

Uniunea Mediatorilor Bancari a reusit, cu eforturi considerabile intr-un timp relativ scurt sa se remarce pe piata medierii litigiilor in sistemul financiar - bancar, avand si sprijinul direct al Autoritatii Nationale a Protectiei Consumatorului, impreuna cu care, in OG 50 privind creditele de consum ale populatiei s-a introdus obligativitatea bancilor de a introduce in contractele de credit mentiuni cu privire la folosirea ADR de catre partile contractante in eventualitatea unui litigiu.

De asemenea, Uniunea Mediatorilor Bancari avand sprijinul premierului, ministrului de finante, in general al guvernului, a reusit ca printr_0 OG , in vara acestui an sa modifice art. 179 din OUG 113/2009 privind serviciile de plata, cu modificarile si completarile ulterioare, desfiintand practic Serviciul de mediere din cadrul Directiei Juridice a BNR.

Scopul UMB a fost acela de instituire a procedurii medierii, astfel cum este reglementata de Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare, ca procedura de solutionare pe cale extrajudiciara a diferendelor in sectorul serviciilor de plata, in consens cu mecanismele implementate la nivel national pe alte sectoare ale serviciilor financiare si eliminarea implicarii Bancii Nationale a Romaniei in aceasta materie.

Participarea D-lui Gabriel George Tanase Director Relatii Externe la lucrarile plenarei aduce inca un plus de valoare UMB care, cu eforturi deosebite cauta pe orice cale sa isi intareasca pozitia pe piata medierii litigiilor financiar-bancare, atat in tara cat si la nivel european.
Uniunea Mediatorilor Bancari este unica asociatie profesionala mediatorilor din Romania, si a ramas unica, care a deschis usa Parlamentului si Comisiei Europene si careia ii va ramane deschisa pentru mult timp de aici inainte.

Cu deosebit respect
Tudor Tatu
Presedinte UMB

 
  • A DECEDAT VICE-PRESEDINTELE UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI, DL MARIAN BERAR

25.09.2012

 
CONDUCERA UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI AUNTA TRECEREA IN NEFIINTA A BUNULUI NOSTRU COLEG, CEL CE A FOST VICE-PRESEDINTELE UNIUNII, DL MARIAN BERAR.
 
,,Sincere condoleante familiei,aduc un ultim omagiu lui Marian Berar…celui ce a fost un bun prieten si om de incredere si ajutor,D-zeu sa iti vegeheze somnul…vei ramane etern in inima mea si a membrilor UMB.

Dormi in pace suflet bland!!!…Lacrimi si flori pe tristul mormant.

Dumnezeu sa te aiba in paza.

Tudor Tatu
Presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari

Fotografie: CONDUCERA UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI AUNTA TRECEREA IN NEFIINTA A BUNULUI NOSTRU COLEG, CEL CE A FOST VICE-PRESEDINTELE UNIUNII, DL MARIAN BERAR.< />

<p>,,Sincere condoleante familiei,aduc un ultim omagiu lui Marian Berar...celui ce a fost un bun prieten si om de incredere si ajutor,D-zeu sa iti vegeheze somnul...vei ramane etern in inima mea si a membrilor UMB.</p>

<p>Dormi in pace suflet bland!!!...Lacrimi si flori pe tristul mormant. </p>

<p>Dumnezeu sa te aiba in paza.</p>

<p>Tudor Tatu<br />

Presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari
 
  • UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI ISI INTARESTE POZITIA PE PIATA MEDIERII LITIGIILOR BANCARE PRINTR-O ORDONANTA DE URGENTA

Proiectul de ordonanta de urgenta a Guvernului pentru modificarea unor acte normative in domeniul serviciilor de plata, prin care se urmareste modificarea OUG 113/2009, a Legii 127/2011 si a HG 1259/2010 intareste pozitia membrilor UMB pe piata serviciilor medierii .

Conform expunerii de motive, scopul ordonantei il constituie instituirea procedurii medierii, astfel cum este reglementata de Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare, ca procedura de solutionare pe cale extrajudiciara a diferendelor in sectorul serviciilor de plata, in consens cu mecanismele implementate la nivel national pe alte sectoare ale serviciilor financiare si eliminarea implicarii Bancii Nationale a Romaniei in aceasta materie.

Prin urmare, prezentul act normativ ar avea ca scop modificarea art. 179 din OUG 113/2009 privind serviciile de plata, in sensul inlocuirii atributiilor Bancii Nationale a Romaniei de solutionare pe cale extrajudiciara a diferendelor dintre utilizatorii serviciilor de plata si prestatorii de servicii de plata cu procedura medierii, cu adaptarea corespunzatoare a altor dispozitii legale care fac trimitere la acesta.

In acest sens, propunerile formulate vizeaza modificarea urmatoarelor dispozitii:

art. 179 din OUG 113/2009 privind serviciile de plata, cu modificarile si completarile ulterioare;
art. 101 din Legea 127/2011 privind activitatea de emitere de moneda electronica, cu modificarile ulterioare.
Proiectul legislativ cuprinde, de asemenea, ca dispozitii cu caracter tranzitoriu faptul ca cererile de solutionare a diferendelor inregistrate la Banca Nationala a Romaniei, pana la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta, urmeaza sa fie solutionate conform procedurii in vigoare pana la aceasta data.

Medierea financiar bancara este un mecanism de evitare si diminuare a colapsului financiar si consta intr-o intelegere intre debitor si creditor in ceea ce priveste modul in care debitorul, aflat in dificultate financiara, isi va plati datoriile.

Debitorul trebuie sa-si anunte din timp creditorii cu privire la faptul ca are dificultati si sa le ceara sansa de a se redresa, propunandu-le un plan concret si coerent de reorganizare in acest sens.

Creditorii trebuie convinsi sa accepte planul propus, precum si faptul ca si-ar putea primi banii in conditii mai avantajoase in cazul intelegerii dintre ei intervenita la finele procedurii de mediere, decat in cazul insolventei, al falimentului ori al executarii silite.

Numai daca procedura de mediere esueaza si in cadrul ei nu se ajunge la un compromis, se va trece la insolventa , faliment ori executare silita.

In vederea declansarii procedurii de mediere, creditorul sau debitorul poate solicita declansarea procedurii de mediere unui mediator, membru al Uniunii Mediatorilor Bancari care, la randul sau cere acordul celei lalte parti.

Partea solicitata dandu-si acordul prin semnarea contractului, mediatorul declanseaza procedura de mediere. In cazul in care, partea careia i sa cerut acordul nu consimte, medierea se considera neacceptata.

Cand ambele parti doresc sau isi propun sa urmeze procedura medierii, creditorul si debitorul de comun acord isi aleg unul sau mai multi mediatori, membrii ai Uniunii Mediatorilor Bancari si in baza acordului scris al acestora, este declansata procedura medierii

Onorariul mediatorului va fi stabilit prin negociere cu debitorul si creditorul, avadu-se in vederea complexitatea litigiului, timpul acordat, numarul sedintelor, valoarea litigiului etc si va fi suportat de catre parti in mod egal ori cum convin partile.

Daca legea nu prevede altfel, partile – clentii bancilor sau bancile – pot recurge la mediere inainte sau/ori dupa declansarea procedurii de insolventa sau in faza de executare silita, in fata instantelor competente, convenind sa solutioneze pe aceasta cale orice conflicte izvorate din contractele de credit.

Medierea are loc, de regula, la sediul mediatorului, sediul Uniunii Mediatorilor Bancari sau in alt loc stabilit de comun acord de catre mediator cu banca creditoare si debitorul persoana fizica sau juridica.

Pe timpul desfasurarii procesului de mediere, reprezentantul bancii creditoare ori alt creditor si debitorul, au dreptul sa fie asistati de avocat(i) sau de alte persoane(pentru debitor pe baza de procura speciala), in conditiile stabilite de comun acord.

Intre mediator, pe de o parte, creditor si debitor aflati in litigiut, pe de alta parte, se incheie Contractul de mediere.

Daca, pe parcursul medierii, apare o situatie de natura sa afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau impartialitatea mediatorului, acesta este obligat sa o aduca la cunostinta reprezentantului creditorului si debitorului, care vor decide asupra mentinerii sau denuntarii contractului de mediere.

Cand creditorul si debitorul au ajuns la o intelegere, se redacteaza un acord scris , care va cuprinde toate clauzele consimtite de acestia in baza caruia, la sediul creditorului se intocmeste un act aditional la contractul initial de imprumut, dupa caz, a carei respectare devine obligatorie atat debitorului cat si creditoruluii, ne mai fiind necesar a fi supus autentificarii notarului public sau verificarii instantei de judecata, dupa caz.

 

  •  Uniunea Mediatorilor Bancari a castigat in fata Consiliul de Mediere.

In urma deciziei ICCJ din 19.01.2012, Consiliul e obligat sa inregistreze UMB la Registrul National al Asociatiilor Profesiei de Mediator

Inca de anul trecut, Uniunea Mediatorilor Bancari, UMB, se afla in conflict cu Consiliul de Mediere, acuzand conducerea acestuia de o serie de nereguli si aratand public ca aceasta conducere este ilegala.

 De altfel, UMB a contestat in instanta legalitatea alegerilor de la finele anului trecut, considerand ca acestea au fost „masluite” de fosta a conducere pentru a-si asigura continuitatea, proces care se afla pe rolul instantei de judecata si despre care vom relata pe larg in curand.

Satula de sicanele fara precedent ale acestui Consiliu de Mediere care nu este controlat de nimeni si care a devenit o „cooperativa” de scolit si atestat mediatori pe o gramada de bani a caror folosinta nu a fost verificata de nimeni si nici nu a fost luata la bani marunti de Ministerul Justitiei, Uniunea Mediatorilor Bancari a dat in judecata, in 2010, Consiliul de Mediere pentru refuzul acesteia de a nu o intregistra la Registrul National al Asociatiilor Profesiei de Mediator si a castigat.

Curtea de Apel Bucuresti prin Sentinta civila nr. 3414 data in dosarul nr.1364/2/2010 a obligat paratul Consiliul de mediere sa inregistreze in Registrul National al Asociatiilor Profesiei de Mediator petenta Uniunea Mediatorilor Bancari, iar instanta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin Decizia nr.222 pronuntata la data de 19.01.2011, a respins recursul Consiliului de Mediere, astfel incat decizia Curtii de Apel ramane definitiva.

In prima faza, Curtea de Apel Bucuresti a statuat ca parata Consiliul de mediere, prin refuzul neinregistrarii in RNAPM a Uniunii Mediatorilor Bancari, si-a depasit co……………..

Continuarea pe LUMEA JUSTITIEI

 

  • REGULAMENTUL PRIVIN SOLUTIONAREA ON LINE A LITIGIILOR

In 2010, unul din cinci consumatori europeni a intampinat probleme la achizitionarea de bunuri si servicii pe piata unica. In cazul in care un vanzator refuza sa va repare laptopul care s-a defectat in perioada de garantie sau daca nu puteti ajunge la un acord cu un agent de turism in legatura cu o restituire in cazul unei vacante ratate, exista modalitati de a solutiona aceasta fara prezentarea in instanta. Dar, din pacate, in stadiul actual, solutionarea extrajudiciara a litigiilor in UE este posibila numai pentru anumite sectoare comerciale sau in anumite domenii. Pentru a rezolva aceasta problema, Comisia Europeana a prezentat astazi un pachet de propuneri legislative care sa garanteze ca toti consumatorii din UE isi pot rezolva problemele fara a se prezenta in instanta, indiferent de tipul de produs sau serviciu care face obiectul litigiului contractual si indiferent de locul in care l-a achizitionat pe piata unica europeana [adica pe teritoriul national sau in strainatate). Pentru consumatorii care cumpara online dintr-o alta tara UE, Comisia doreste sa creeze o platforma online unica la nivelul UE, care va permite solutionarea litigiilor contractuale, in intregime online, in termen de 30 de zile.

Solutionarea alternativa a litigiilor (SAL) (ADR – Alternative Dispute Resolution) in materie de consum este o modalitate de solutionare mai rapida, mai ieftina si mai usor de utilizat decat procedurile judiciare. Se estimeaza ca accesul universal la SAL de calitate in UE va determina economisirea de catre consumatori a circa 22,5 miliarde EUR/an. Aceasta va ajuta, de asemenea, intreprinderile sa isi gestioneze relatiile cu clientii si sa iti imbunatateasca imaginea corporatista. Comisia doreste ca noul pachet legislativ sa contribuie la stimularea increderii consumatorilor in piata unica la nivelul UE, ceea ce inseamna pentru ei o oferta mai variata si preturi mai bune, contribuind, astfel, la cresterea economiei UE.

Comisarul pentru Sanatate si Consumatori, John Dalli, a declarat: „Este inacceptabil faptul ca atat de multe probleme legate de consum sunt lasate nesolutionate deoarece consumatorii nu au nici un mijloc eficient de a rezolva litigiile cu comerciantii. Aceasta le afecteaza buzunarele si increderea; de asemenea, aceasta incetineste cresterea economica europeana. Odata adoptate, propunerile pe care le prezint astazi vor ajuta consumatorii europeni sa utilizeze modalitati simple, rapide si necostisitoare pentru rezolvarea problemelor lor, indiferent de locul sau modul in care achizitioneaza un produs sau un serviciu in UE”.

Ce a fost adoptat?

- Directiva privind solutionarea alternativa a litigiilor (SAL) se va asigura ca exista proceduri extrajudiciare de calitate, pentru a putea face fata oricarui litigiu contractual intre un consumator si o intreprindere. Conform propunerii:

* entitatile SAL vor trebui sa indeplineasca anumite criterii de calitate, adica sa fie bine pregatite, impartiale, transparente, eficiente si echitabile;

* intreprinderile vor informa consumatorii in legatura cu entitatea SAL care poate solutiona un potential litigiu contractual pe care l-ar putea avea cu acestia;

* entitatile SAL vor solutiona litigiile in termen de 90 de zile.

- Regulamentul privind solutionarea online a litigiilor va crea o platforma online la nivelul UE („platforma SOL”) care ofera consumatorilor si intreprinderilor un punct de intrare unic pentru solutionarea online a litigiilor referitoare la achizitiile efectuate online in alt stat membru al UE. Acest punct de intrare unic european:

* va transmite automat reclamatia consumatorului catre entitatea SAL nationala competenta;

* va facilita solutionarea litigiului in termen de 30 de zile.

Care sunt avantajele pentru consumatori si intreprinderi?

- Consumatorii vor avea acces la o modalitate eficienta si necostisitoare de solutionare a litigiilor cu comerciantii, indiferent de produsele sau serviciile pe care le achizitioneaza, indiferent de modalitatea de achizitionare (online sau off-line) si atunci cand achizitioneaza in UE (in propria tara sau in strainatate);

- Consumatorii care achizitioneaza online din alte tari ale UE vor putea sa isi solutioneze litigiile contractuale cu comerciantii din UE in intregime online;

- Economiile realizate astfel de consumatori sunt estimate la aproximativ 0,2% din PIB-ul UE (22,5 miliarde EUR);

- Pentru intreprinderi, accesul la solutionarea alternativa a litigiilor va fi esentiala pentru gestionarea relatiilor cu clientii si imbunatatirea imaginii corporatiste si, de asemenea, pentru economisirea costurilor de solutionare a litigiilor in instanta;

- Consumatorii si comerciantii din intreaga Europa vor avea siguranta ca toate entitatile extrajudiciare europene de solutionare a litigiilor indeplinesc aceleasi criterii. Acestea vor fi transparente, bine pregatite, impartiale, eficiente si echitabile;

- In cele din urma, sporirea increderii va incuraja consumatorii sa actioneze mai activ in cautarea ofertelor bune si a celor mai bune preturi in intreaga piata unica a UE, stimuland astfel concurenta si cresterea economica.

Context

Solutionarea alternativa a litigiilor (SAL) se bazeaza pe o parte neutra (cum ar fi un arbitru, un mediator sau un ombudsman). Este mai ieftina, mai rapida si mai simpla decat sa apelarea la o instanta judecatoreasca.

In prezent, in UE exista peste 750 de entitati SAL. Cu toate acestea, in unele state membre, ele sunt disponibile numai in anumite regiuni sau in anumite sectoare (de exemplu servicii financiare sau telecomunicatii). Consumatorii si intreprinderile sunt prea putin constienti de posibilitatile oferite de SAL. Sistemele de solutionare online a litigiilor pentru achizitiile transfrontaliere online nu sunt suficient de dezvoltate.

Costul litigiilor in materie de consum nesolutionate este estimat la 0,4% din PIB-ul UE. Acesta include sumele pierdute de catre consumatorii europeni din cauza unor probleme in cazul achizitiilor din alte state membre ale UE, care sunt estimate intre 500 de milioane EUR si 1 miliard EUR.

Etapele urmatoare

Parlamentului European si Consiliul UE s-au angajat sa adopte pachetul legislativ pana la sfarsitul anului 2012 ca actiune prioritara in cadrul Actului privind piata unica (a se vedea IP/11/469). Acest pachet completeaza, de asemenea, una din actiunile prevazute de Agenda Digitala pentru Europa. Dupa adoptare, statele membre ale UE vor avea la dispozitie 18 luni pentru a pune in aplicare Directiva privind SAL. Aceasta inseamna ca entitati extrajudiciare SAL de calitate ar trebui sa fie disponibile peste tot in UE in cursul celui de-al doilea semestru din 2014. Platforma unica la nivel UE de solutionare online a litigiilor va deveni complet operationala la sase luni de la acest termen (adica la inceputul anului 2015), deoarece functionarea sa necesita infiintarea si actualizarea entitatilor extrajudiciare, dupa caz.

(preluare Infolegal.ro)

 

  • PROPUNEREA DIRECTIVEI PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI PRIVIND SAL IN MATERIE DE CONSUM
In cursul zilei de azi, Comisia Europeana a transmis Uniunii Mediatorilor Bancari  membru candidat FIN NET, propunerea de Directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind Solutionarea Alternativa a Litigiilor(SAL) in materie de consum si de modificare a Regulamentului(CE) nr.2006/2004 si a Directivei 2009/22/CE(Directiva privind SAL in materie de consum) in scop de informare si cu sarcina informarii entitatilor SAL(organizatii ale mediatorilor ) despre continutul acesteia.
In acest scop, Uniunea Mediatorilor Bancari pune la dispozitia tuturor entitatilor SAL compuse din mediatorii autorizati in integralitate expunerea de motive si prevederile directivei.

COMISIA EUROPEANA
Bruxelles, 29.11.2011
COM(2011) 793 final
2011/0373 (COD)
Propunere de
DIRECTIVA A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI
privind solutionarea alternativa a litigiilor în materie de consum si de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 si a Directivei 2009/22/CE (Directiva privind SAL în
materie de consum)
{SEC(2011) 1408 final}
{SEC(2011) 1409 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII
Prezenta propunere, împreuna cu propunerea de regulament privind solu?ionarea online a litigiilor în materie de consum (denumit în continuare „Regulamentul privind SOL în materie de consum”), trebuie plasata în contextul eforturilor de a îmbunata?i func?ionarea pie?ei interne de vânzare cu amanuntul ?i, în special, de a consolida masurile de despagubire pentru
consumatori.
O parte importanta din consumatorii europeni se confrunta cu probleme atunci când achizi?ioneaza bunuri ?i servicii pe pia?a interna. În 2010, aproximativ 20% dintre consumatorii europeni1s-au aflat în aceasta situa?ie.
În pofida unui nivel în general înalt de protec?ie a consumatorilor, garantata prin legisla?ie, problemele întâlnite de consumatori sunt adesea lasate nerezolvate. Pierderile suportate de catre consumatorii europeni din cauza problemelor legate de bunurile sau serviciile cumparate sunt estimate la 0,4% din PIB-ul UE.
Pe lânga recurgerea la masurile de despagubire2 judiciare tradi?ionale, consumatorii ?i întreprinderile din unele statele membre au op?iunea de a înainta reclama?iile lor unor entita?i de solu?ionare alternativa a litigiilor (denumite în continuare „entita?i SAL”).
Aceste entita?i vizeaza solu?ionarea extrajudiciara a litigiilor care apar între par?i, prin interven?ia unei entita?i
(de exemplu arbitru, conciliator, mediator, Ombudsman, camera de……….
 
Descarca documentul: COMISIA EUROPEANA SAL

 

  • UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI INCLUSA INTR-UN NOU RAPORT ADR, ADRESAT BANCII MONDIALE DE CATRE ANGLIA SI FRANTA

Romania

Basic information

Romania joined the European Union in 2007.  It currently retains its national currency.

It has a population of about 21.5 million.  Access to financial services in 2007 was 23%, compared to an average of 91% in western Europe.

Domestic credit provided by the banking sector in 2009 was 52.7% of GDP (compared to 157.9% for the EU as a whole).

Information from the European Consumer Conditions Scoreboard (fifth edition, published March 2011) includes:
consumer conditions index score    46%
consumer confidence in existing consumer protection measures    34%
consumers who had a reason to complain but did not complain    57%
ease of consumers resolving disputes with sellers/ suppliers through ADRs    44%
ease of consumers resolving disputes with sellers/ suppliers through courts    28%

Any previous report on resolving financial disputes

The World Bank’s 2010 Analysis of the Financial Literacy Survey in Romania noted a low level of financial literacy – equivalent to 31 on a scale from 0 to 100.

The World Bank’s 2009 Diagnostic Review of Consumer Protection and Financial Literacy in Romania noted:
The rapid expansion of lending (more than half in foreign currency) and other financial services highlighted the need for strong consumer protection.
A common complaint concerned the lack of transparency in relation to fees, charges and commissions – and lack of notice of later changes in fees and charges.
Most banks had internal procedures for dealing with consumer complaints, but these were neither published nor well-publicised – and outcomes were not recorded.
The National Authority for Consumers’ Protection covered consumer protection in all sectors of the economy, although its expertise in financial issues was limited.
The banking and securities regulators left the resolution of consumer complaints to the National Authority for Consumers’ Protection and to the courts.
By contrast, the insurance and private pensions regulators tried to resolve consumer complaints by non-binding recommendations.
Romania had no system of small-claims courts for dealing more quickly and informally with disputes about smaller amounts.
A Special Projects Initiative (SPI) had been established as a public-private partnership with support from The World Bank and partly funded by Italy.
The SPI undertook projects on consumer protection and financial literacy, including producing proposals for a financial ombudsman (with input from one of the authors of this report).
An economic impact study by SPI showed that an ombudsman would provide net positive benefit to the banking sector.
Establishment of a financial ombudsman by the Association of Romanian Banks would prompt the adoption of an industry code of conduct.

Recommendations included:
An efficient means of resolving consumer complaints lies at the heart of consumer confidence in the financial sector.
The National Authority for Consumers’ Protection should establish a separate department or unit to deal with financial services issues.
Consideration should also be given to the possible creation of a special financial consumer protection agency.
The professional associations should be encouraged to develop consumer protection codes for each segment of the financial sector.
The financial regulators should require all financial businesses to have clear procedures (with time limits) for handling and resolving consumer complaints.
A financial ombudsman or other similar procedure should be put in place to strengthen confidence of consumers in using financial services.  It should become a member of FIN-NET.
As a first step, ombudsmen could be established by the professional associations.  If this did not prove sufficiently effective, consideration should be given to establishing an ombudsman by law.

Current financial ombudsman/ADR schemes

There are five out-of-court redress schemes in financial services that are said to be operating, or being created:
Mediation for cross-border transfers by the National Bank of Romania, Legal Department
(Banca Nationala a României, Directiei Juridice)
Banking Mediator [ombudsman]
(Mediatorul Bancar);
Union of Banking Mediators
(Uniunea Mediatorilor Bancari din România);
Insurance Arbitration Commission
(Comisia de Arbitraj în domeniul asigurarilor si reasigurarilor de pe lânga Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania); and
Bucharest Stock Exchange Arbitration Court
(Camerei Arbitrale a Bursei de Valori Bucuresti S.A).

But neither they nor the Romanian authorities have responded to requests for information about these bodies and their work.  So the information in this section comes from:
‘Mediation of disputes related to cross-border transfers’ on the website of the National Bank of Romania (www.bnr.ro/Mediation-of-disputes-related-to-cross-border-transfers-3312.aspx);
the Director of the European Consumer Centre in Romania (Centrul European al Consumatorilor din Romania);
a March 2011 presentation on ADR in financial services in Romania by Professor Carmen Balan of the Academy of Economic Studies, Faculty of Marketing, Bucharest; and
a Romanian member of the European Union’s Financial Services User Group.

In 2008, following on from the SPI (referred to in the previous section of this chapter), the National Bank of Romania approved a proposal by the Romanian Banking Association (Asociatia Româna a Bancilor) to create a banking ombudsman.

The banking ombudsman was to be established (as a private, voluntary and independent system) by the banking association acting in partnership with the National Consumer Protection Authority (ANPC), the National Bank of Romania and the Ministry of Economic Affairs and Finance.

The Romanian Banking Association registered the name Mediatorul Bancar with the State Office for Inventions and Trademarks – hence using terminology which may confuse consumers about the difference between mediation and the wider role of an ombudsman.

In 2009, the Union of Banking Mediators (Uniunea Mediatorilor Bancari din România) was established by a group of mediators – as a completely separate initiative from the Mediatorul Bancar.  It is one of 67 mediation bodies listed by the Romanian Council of Mediation.

The Council of Mediation is a public-interest body based in Bucharest.  It promotes mediation, develops standards for mediation training, authorises mediators, represents the interests of authorized mediators, produces a code of ethics and proposes improvements to the regulation of mediation.

The Union of Banking Mediators is prepared to provide mediation in relation to claims made by customers, by banks or between bank employees.

Claims by customers (whether individuals or companies) may include all the usual sorts of complaints brought by customers against banks plus ‘unjustified registration as bad debtor with the Central Register of Banking Risks and with the Credit Bureau.’

Claims by banks may include: late payment; non-payment; threatening, insulting, slandering or striking bank employees; ‘denigration of bank in mass media by customers’; and ‘registration of unjust complaints with the National Authority for Consumer Protection and the National Bank of Romania.’

In 2010 the Romanian Banking Association published a short statement saying that the Union of Banking Mediators was not its initiative, and that it was continuing its efforts to establish an out-of-court redress scheme that would be recognised by the banking industry and provide an appropriate level of professionalism and knowledge.

The tables at the end of this chapter give fuller information (provided, save for that relating to the National Bank of Romania, by the European Consumer Centre in Romania) on the:
National Bank of Romania, Legal Department;
Union of Banking Mediators;
Insurance Arbitration Commission; and
Bucharest Stock Exchange Arbitration Court.

According to the experience of the European Consumer Centre in Romania, the only ADR active in consumer complaints about financial services is the Union of Banking Mediators – but the volume of the cases is low because consumers have to pay for the mediation.

The work of the Insurance Arbitration Commission and the Bucharest Stock Exchange Arbitration Court appears to focus on disputes between one financial business and another, rather than disputes between consumers and financial businesses.

None of these bodies is a member of FIN-NET, but the Union of Banking Mediators has put itself forward as a candidate for membership.  It says that the courts in Romania now require consumers to use mediation before beginning court proceedings.

Conclusions

In banking, the National Bank of Romania provides a non-binding recommendation in disputes about cross-border transfers.

The banking ombudsman proposed by the Special Projects Initiative has not yet been established.

Consumers have access to the Union of Banking Mediators – but they charge consumers a non-returnable fee, provide only mediation and are not supported by the banking association.

In insurance, there is the industry-appointed Insurance Arbitration Commission – but this charges consumers a non-returnable fee, provides only mediation and focuses on business-to-business disputes.

None of these bodies is a member of FIN-NET to cover cross-border complaints – though the Union of Banking Mediators has put itself forward as a candidate.

National Bank (Romania)  
Name, in national language    Banca Nationala a României, Directiei Juridice
Name, in English    National Bank of Romania, Legal Department
Website address    www.bnr.ro/Mediation-of-disputes-related-to-cross-border-transfers-3312.aspx
E-mail address for enquiries
Phone number    + 40 21 312 43 75
Fax number    + 40 21 314 97 52
Address    25, Lipscani St., Bucharest, 030031
Status / governance
Type of ADR scheme    Regulator
Status    Public
Decision makers appointed by     Regulator
Funding from    Not stated
Is the ADR a member of FIN-NET?    No
If the ADR is not a member of
FIN-NET, say why     Not stated
Complaints / outcomes
Takes complaints from    §1    Consumers
§2    Micro-enterprises (EU definition)
§3    Small and medium enterprises (EU definition)
§4    Larger businesses
Must they complain to financial business first?    Not stated
Maximum time limit for financial business to respond    Not stated
Must financial business tell complainants about the ADR?    Not stated
Must complainants pay a fee?    Not stated
Types of resolution provided    Non-binding recommendation
Maximum that can be awarded     €50,000
Minimum that can be claimed    Not stated
Products / types of business covered
Payment services    Only for cross-border transfers:
§1    All banks in country, both national and foreign-owned
§2    all other businesses in country

Banking Mediators (Romania)  
Name, in national language    Uniunea Mediatorilor Bancari din România
Name, in English    Romanian Union of Banking Mediators
Website address    www.mediatorbancar.ro
E-mail address for enquiries    office@mediatorbancar.ro
Phone number    + 40 724 748 049
Fax number    + 40 216 281 218
Address    Bd-ul Chisinau nr.8 bl. M2,sc.C,parter, ap. 81 sector 2, Bucharest
Status / governance
Type of ADR scheme    Members of Council of Mediation
Status    Private
Decision makers appointed by     Council of Mediation
Funding from    Case fees paid by complainants
Is the ADR a member of FIN-NET?    No
If the ADR is not a member of
FIN-NET, say why     Has put itself forward as a candidate
Complaints / outcomes
Takes complaints from    §5    Consumers
§6    Micro-enterprises (EU definition)
§7    Small and medium enterprises (EU definition)
§8    Larger businesses
Must they complain to financial business first?    Yes
Maximum time limit for financial business to respond    Time limit = 30 days
Must financial business tell complainants about the ADR?    No
Must complainants pay a fee?    Yes: amount not stated (none refunded – unless the mediation is discontinued, in which event 50% is refunded)
Types of resolution provided    Mediation
Maximum that can be awarded     Not stated
Minimum that can be claimed    Not stated
Products / types of business covered
Deposits    §3    All banks in country, both national and foreign-owned
§4    all credit unions in country
§5    all other businesses in country
Credit cards and loans    §6    All banks in country, both national and foreign-owned
§7    all credit unions in country
§8    all other businesses in country
§9    all intermediaries in country
Mortgages    §10    All banks in country, both national and foreign-owned
§11    all credit unions in country
§12    all other businesses in country
§13    all intermediaries in country
Payment services    §14    All banks in country, both national and foreign-owned
§15    all other businesses in country
Electronic money    §16    All banks in country, both national and foreign-owned
§17    all other businesses in country
Non-life insurance    All insurers in country, both national and foreign-owned
Life insurance    All insurers in country, both national and foreign-owned
Packaged investments    None
Company stocks and shares    None

Insurance Arbitration Commission (Romania)    
Name, in national language    Comisia de Arbitraj în domeniul asigurarilor si reasigurarilor de pe lânga Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania
Name, in English    Insurance and Reinsurance Arbitration Commission within the National Association of Insurance and Reinsurance Companies
Website address    http://unsar.ro/comisia-de-arbitraj-in-asigurarireasigurari
E-mail address for enquiries    office@unsar.ro
Phone number    + 40 314 057 328
Fax number    + 40 213 177 832
Address    Not stated
Status / governance
Type of ADR scheme    Part of industry association
Status    Private
Decision maker appointed by     Body with a majority of members from financial industry
Funding from    Case fees paid by complainants
Is ADR a member of FIN-NET?    No
If the ADR is not a member of FIN-NET, say why     Not stated
Complaints / outcomes
Takes complaints from    Those parties who agreed to arbitration in the insurance contract
Must they complain to financial business first?    Not stated
Maximum time limit for financial business to respond    Not stated
Must financial business tell complainants about the ADR?    Not stated
Must complainants pay a fee?    Yes (not refunded): amount not stated
Types of resolution provided    Mediation
Maximum that can be awarded     Not stated
Minimum that can be claimed    Not stated
Products / types of business covered
Non-life insurance    All insurers in country, both national and foreign-owned
Life insurance    All insurers in country, both national and foreign-owned
Packaged investments    None
Company stocks and shares    None

Bucharest Stock Exchange Arbitration Court (Romania)     
Name, in national language    Camerei Arbitrale a Bursei de Valori Bucuresti S.A
Name, in English    Bucharest Stock Exchange Arbitration Court
Website address    http://www.bvb.ro/Regulations/RegCamArbit.aspx
E-mail address for enquiries    bvb@bvb.ro
Phone number    (+40)(21) 307 95 00
Fax number    (+40)(21) 307 95 19
Address    34 – 36 Carol I Boulevard 020922, 14th Floor, Bucharest, sector 2
Status / governance
Type of ADR scheme    Part of the stock exchange
Status    Private
Decision maker appointed by     Body with a majority of members from financial industry
Funding from    Case fees paid by complainants
Is ADR a member of FIN-NET?    No
If the ADR is not a member of FIN-NET, say why     Not stated
Complaints / outcomes
Takes complaints from    Those parties who agreed to arbitration in their contract, whether:
§9    Consumers
§10    Micro-enterprises (EU definition)
§11    Small and medium enterprises (EU definition)
§12    Larger businesses
Must they complain to financial business first?    Not stated
Maximum time limit for financial business to respond    Not stated
Must financial business tell complainants about the ADR?    Not stated
Must complainants pay a fee?    Not stated
Types of resolution provided    Mediation
Maximum that can be awarded     Not stated
Minimum that can be claimed    Not stated
Products / types of business covered
Company stocks and shares    §1    All companies in country, both national and foreign-owned
§2    all intermediaries in country

Francis Frizon, financial-ombudsman fr.

David Thomas, financial-ombudsman uk.

Descarca documentul   UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI DIN ROMANIA INCLUSA INTR-UN NOU RAPORT ADR ADRESAT BANCII MONDIALE DE CATRE FRANTA SI ANGLIA rtf romania.rtf

 

  • DRAFT-UL MINUTEI CELEI DE A DOUA PLENARE FIN NET - MALTA , 22.OCT.2011

     EUROPEAN COMMISSION
Directorate General Internal Market and Services

FINANCIAL INSTITUTIONS
Retail financial services and consumer policy

Brussels, 30 October 2011
MARKT/H3/MF

FIN-NET meeting21 October 2011
Draft Minutes

1.    Introduction

DRAFT-UL MINUTEI, CELEI DE A DOUA PLENARE FIN NET - MALTA 21.OCTOMBRIE 2011 imgfinnetPhilippe Pellé, Deputy Head of Unit H3 in the Internal Market and Services DG welcomed the participants and particularly thanked Geoffrey Bezzina for his hospitality and the MFSA hosting of the FIN-NET meeting.

He welcomed the representatives of new FIN-NET members from Estonia – the Consumer Protection Board- and from Hungary – the Financial Arbitration Board at the Hungarian FSA. He has also welcomed a candidate – the Portugal Arbitral, as well as an observer from the Swiss Ombudsman for Private Insurance.
FIN-NET members were also informed that the Centre for Mediation of the Croatian Chamber of Economy had asked about the possibility to participate in FIN-NET.

Since Croatia has not yet joined the EU, FIN-NET members were asked whether they agree that the Centre for Mediation of the Croatian Chamber of Economy becomes an observer in FIN-NET. FIN-NET members unanimously welcomed the Centre for Mediation of the Croatian Chamber of Economy as an observer in the network.

2.    Recent developments in the area of financial services, consumer protection and redress
(a) Retail financial services
Mr Pellé gave an overview of recent developments in the area of financial services and consumer protection since the last FIN-NET meeting.
SEPA. Participants were debriefed about the state of negotiation of the SEPA End-Date Regulation which was adopted by the Commission in December 2010, and is currently under negotiations in the European Parliament and the Council.

Discussions in the Council and European Parliament have substantially endorsed most key features of the proposal. Remaining points for discussion in trilogues concern the issue of single vs. two end-dates, the rhythm of elimination of multilateral interchange fees on SEPA direct debits, legacy mandates for direct debits. Banks would be allowed for a transition period to offer consumers conversion from national bank account numbers to IBAN.
Ongoing discussions in the Parliament and Council relate to details or modalities of the proposal. An agreement is expected by the end of the year.
Mortgage Credit Directive. FIN-NET members were informed that the proposal for a directive on mortgage credit was adopted by the Commission on 31 March 2011. The proposal is currently negotiated in the Council and Parliament.

It aims at creating a single market for mortgage credit with a high level of consumer protection while at the same time promoting financial stability by ensuring responsible lending to consumers.

Mr Pellé recalled that the proposal regulates two main aspects: (1) conduct of business rules and protection of consumers in relation to advertising and marketing materials; pre-contractual information; creditworthiness assessments, and early repayment;

(2) establishes a legal framework to ensure that all actors involved in the origination and distribution of mortgage credit are appropriately regulated (e.g. credit intermediaries, non-banks.) and introducing a passport for credit intermediaries.

Concerning provisions on ADR, the proposal requires Member States to put in place adequate ADR mechanisms and ensure that providers adhere to them.
Recommendation on access to a basic payment account. Mr Pellé also reported about the adoption by the Commission in July 2011 of the Recommendation on access to a basic payment account.

The focus of the Recommendation is to ensure that any consumer who does not have access to payment services through the mainstream offer can open and use a basic payment at a reasonable charge.

The Recommendation contains also a provision on the ADR mechanism. Member States have been asked to take appropriate measures within six months and the Commission will review the situation in a year time.

FIN-NET members have been asked for any evidence concerning access to bank accounts – they have been asked for information about disputes concerning the denial to open a bank account, either a regular bank account or a basic payment account. Members are asked to send this information to the following mailbox: …………….

Bank fees.

FIN-NET members were also informed about the self-regulatory initiative on bank fees.

In August 2010, Commissioner Barnier invited the European Banking Industry Committee (EBIC) to identify and implement appropriate solutions to ensure proper understanding and comparability of bank fees throughout the EU.

Currently the European Commission and banking industry are discussing the proposed self-regulatory initiative.Bank account switching.

FIN-NET members were informed about the ongoing monitoring of the implementation of the Common Principles (CP) on bank account switching. Common Principles are an example of the self-regulatory initiative adopted by the European banking industry (EBIC) upon the request of the European Commission.

One member noted a misunderstanding of consumers as to the scope of the Common Principles. Another asked whether the scope could not be reviewed and possibly extended to other types of accounts.

The Commission representative confirmed observations that some consumers expect many other services beyond the current account to be switched and remarked that switching can take place between standardised products and services, such as current accounts.
MiFID – on 20 October, the European Commission adopted proposals to revise the Markets in Financial Instruments Directive (MiFID).

These proposals consist of a Directive and a Regulation and aim to make financial markets more efficient and transparent, in particular by improving the oversight of less regulated markets and by addressing the issue of excessive price volatility in commodity derivatives markets.

Main five different themes concern of the proposal concern:
- market structure
- transparency of trading
- commodity derivatives markets
- investor protection
- supervisory convergence.
PRIPS – FIN-NET members were also up-dated on the planned initiative on Package Retail Investment Products, which concerns two strands of work:
product disclosures – a new legislative instrument, introducing a simple, short and comparable ‘key investor information document’
sales rules – Insurance Mediation Directive rule son insurance-based PRIPS is to be aligned with MiFID.
The Commission proposals on product disclosure and revisions to Insurance Mediation Directive are planned for first quarter of 2012.
Implementation of Payment Services Directive – the table with TIPIK Communication Agency assessment of the implementation of articles relating to ADR has been circulated to FIN-NET members prior to the meetings. If members find any discrepancies they are asked to send their comments to the following mailbox: ………………

(b) Up-date by DG Health and Consumers on proposals on ADR and ODRThrough videoconference, DG Health and Consumers representative updated members on initiatives on Alternative Dispute Resolution (ADR) and Online Dispute Resolution (ODR) planned for adoption by the Commission at the end of November 2011.

The main areas which will be addressed in the proposal for a directive on ADR concern:gaps in geographical and sectoral coverageuneven quality of ADR bodies wareness raising both for traders and consumers.

The planned Regulation on ODR aims at increasing confidence in the digital Internal Market. It will envisage the creation of an online platform, which will provide a single entry point at EU level for cross-border disputes concerning e-commerce.

Disputes will be automatically routed to the appropriate ADR. Both proposals- Directive on ADR and Regulation on ODR will be accompanied by a Communication.
A few members raised questions. In response, DG Health and Consumers’ representative explained that although there is a link between the 2008 Directive on certain aspects of mediation and the initiative on ADR, the former concerns court proceedings and does not regulate the issue of quality principles of ADRs nor does it address problems with filling gaps in the coverage of ADRs. As to the question how the online IT tool will direct disputes in those cases where there is more than one ADR competent to deal with them, it has been explained that in such situations parties will be given a choice.

The representative of DG Health and Consumers added that the proposal for a directive on ADR will leave freedom to Member States to decide how ADRs will be structured, with possibilities to have one residual scheme covering all sectors or sector specific schemes.
The G20 High-level Principles on Financial Consumer Protection were presented by a FIN-NET member who had been closely associated to their development.

These principles have been elaborated by the OECD in response to a G20 call to develop common principles on consumer protection in the field of financial services.

Their objective is to give greater importance to financial consumer protection in the measures and policies implemented in response to the crisis. The High-level Principles on Financial Consumer Protection were endorsed by the G20 Finance Ministers and Central Bank Governors at their meeting on 14-15 October 2011 (principles attached). Principle No 9 concerns the complaints handling and redress. The OECD together with the next G20 Presidency (Mexico) will work on the implementation of the Principles.
3.    World Bank reports
David Thomas and Francis Frizon introduced a report drafted by them for the World Bank on Resolving disputes between consumers and financial businesses (presentation attached).

The report has two parts: Part 1 – fundamentals for a financial ombudsman forms a practical guide based on experience in western Europe;

Part 2 – describes current arrangements in central/eastern Europe and covers: Bulgaria, Croatia, Czech Republic, Estonia, Hungary, Latvia, Lithuania, Poland, Romania, Slovakia and Slovenia.

They have explained that the choice of countries was made by the World Bank. Part 1 has been drafted to serve as a benchmark for the comparison of ADRs in 11 countries.

They have stressed that the description of individual ADRs comes from questionnaires and information provided by individual schemes. They have thanked all those who have provided information.

It has been stressed that comments of FIN-NET members are essential to complete the report. FIN-NET members have been asked to send any comments in writing to Francis Frizon .fr and David Thomas  by 21 November at the latest.

FIN-NET members were also reminded that next year the ombudsman standards will be discussed at INFO 2012 – the next annual conference of the worldwide network of financial ombudsmen, which will be held in Copenhagen on 18-20 September 2012.4.

Individual ADR schemes(a) Presentation of new FIN-NET members. Keit Hints presented the Hungarian Financial Arbitration Board, run by the Hungarian Financial Services Authority (presentation attached).
Andres Sooniste presented the Estonian Consumer Complaint Committee, operating at the Consumer Protection Board (presentation attached).
(b) Tour de table: any significant changes to coverage/constitution of existing members.
Poland he representative of the Polish Banking Ombudsman updated members about the ongoing discussions on three different aspects:

(i) broadening of the coverage in order to deal also with disputes submitted by SMEs

(ii) raising the upper limit of claims up to EUR 2 000 and

(iii) following the implementation of the Payment Services Directive – broadening of the scope to include also payment services providers other than banks.the representative of the Arbitration Court at the Polish FSA informed about plans to introduce a new Consumer Arbitration Scheme, obliging businesses to take part in the proceedings before the Arbitration Courts.
Czech Republic – the representative of the Czech Financial Arbiter informed that since 1 July 2011, the scope of the Czech Financial Arbiter has been extended to cover also consumer credit and collective investments.

Further extension into insurance is planned for 2012. He informed also that the structure of the Czech Financial Arbiter has changed and it is now located under the umbrella of the Ministry of Finance.

Romania –mr.Marian Berar a representative of the Romanian mediators confirmed that there are no Alternative Dispute Resolution schemes in Romania and informed about problems that private mediators face.

Commission – asked for updating information provided on FIN-NET website.

5.    Exchange of experience and practices on important issues faced by FIN-NET members
(a) The representative of the UK Financial Ombudsman Service provided a presentation about their handling of mass claims, in particular mass claims related to Payment Protection Insurance (PPI).

In the UK, mass claims are dealt with either by the Ombudsman or the Regulator. Half of mass claims over the last ten years dealt with by the Financial Ombudsman Service concerned six main themes, one of them being PPI.

In 2010-2011, 206 000 new mass claims were received and 51 % of them concerned PPI. It has been also stressed that the regulatory approach is adopted in the case of large scale issues concerning (i) widespread or regular failure, (ii) failures relate to breaches of law or regulation where consumers suffer loss or damage actionable by court proceedings (presentation attached).
(b) The representative of the Complaint Service of the Bank of Spain made a presentation about cases concerning Interest Rate Swap products sold together with a mortgage loan with the objective of protecting the client against increases of the interest rate.

The number of cases received by the Complaint Service was very high: 2906 cases in 2010, numbers falling in 2011. These products were sold on a massive scale by credit institutions. When assessing cases, the Complaint Services needed to asses whether the interest rate swap was sold as an investment product or a banking product and whether it fell under the stricter MiFID investment rules or under banking rules.

Consequently, it was also necessary to decide which authority was competent – the Bank of Spain or CNMV.

Investigation proved that these products were mis-sold and consumers were not provided proper information (handout attached).

Other FIN-NET members reported about similar mis-selling cases – in Italy a lot of mortgages were sold with an insurance covering the risk of increase in interest rates.

In Portugal, cases of mis-selling of interest swaps by one Spanish bank were also noted. In France, a few claims arose concerning mortgages denominated in Swiss franc.
(c) Discussion on the relationship between regulators/authorities and ADRs
Francis Frizon introduced the topic by recalling the situation in France, where a supervisory authority (Prudential Regulatory Authority) deals with consumer protection.

This raises a question of the relationship between ADR schemes and supervisory authorities. There are countries in which the ADR is run by the supervisory authority, but even if this is not the case, the question is whether ADR schemes are expected or required to report about their activities to the supervisory authorities.
The Maltese Consumer Compliant Manager is located in the Malta FSA. However, it is a separate entity.

The Maltese ADR can refer cases to the supervisory authority, and thus, its role can to some extent be assimilated to that of a whistleblower warning the supervisor about breaches of regulations/laws.

The complainant is informed that the case will be referred to the supervisory authority. However, s/he does not receive direct feedback on the supervisory/regulatory action undertaken as a result.

The only problem is the lengthening of the proceeding which may be a cause of concern with regard to the respect of the rules of good administration and has raised debate with the Ombudsman.
Similarly in Hungary, the Financial Arbitration Board is run by the Hungarian Financial Services Authority.

It is an independent body with powers to notify the HU FSA which in turn has legal power to fine the financial service provider, which tends to facilitate cooperation of financial service providers.
In France, the Ombudsman of AMF provides two types of services:

(i) answers queries, which can be also referred to other AMF divisions;

(ii) provides mediation, the procedure of which is confidential. The Ombudsman submits an annual report to the Board of AMF.

The French insurance mediator is very strong on applying the principle of confidentiality and does not provide the supervisor any information concerning names of businesses or subjects of complaints.

It does, however, provide an annual report, in which specific important issues are disclosed.
In Belgium, the situation differs, the Service de Médiation Banques – Crédit – Placements is totally independent from the public authorities and provides the competent authorities with statistics.

The Insurance Ombudsman, which is also an independent institution, provides the competent authority with statistics every three months, and the authority can ask for additional information.

Both the competent authority and the Ombudsman can take measures against the company.
The Danish Mortgage Credit Complaint Board, as a private scheme, cannot refer breaches to the FSA but it sends all its decisions to the competent authority (including names of businesses and consumers).

In the UK, the Financial Ombudsman Service, which is totally independent from the supervisor, provides the supervisor with statistics (including names of businesses) every six months.

The discussion revealed that the arrangements concerning the relationship between ADR bodies and supervisors vary very substantially among members.
(d) Exchange of experience on dealing with cases which involve fraud attempts both from the consumer and the financial services provider
Francis Frizon introduced the topic by referring to the situation where a business, which suspects fraud on the part of the consumer, decides not to fulfil its contractual obligations for that reason.

As a result, a consumer may complain to the Ombudsman and the Ombudsman faces a difficult situation, where a business has not disclosed the information about fraud to the Ombudsman but the Ombudsman needs to take a decision.

The representative of the UK Financial Ombudsman Service noted that the UK Ombudsman can decide not to investigate the cases related to fraud as these should be handled by courts. It is not the role of the Ombudsman to fight fraud.

The representative of the Swiss Ombudsman shared his experience of dealing with cases involving fraud, like false signatures. He also noted that in some case the public prosecutor is involved.

Members discussed the issue of confidentiality in cases related to fraud and the need to inform authorities as well as the prosecutor. Francis concluded discussion on the topic of fraud by explaining his approach: when the insurance company claims that the consumer committed fraud and thus the company decided not to pay, he asks the company to go to court if they have evidence about fraud and if not, to fulfil the obligations of the contract.
(e) Implementation of the Commission’s Recommendation on harmonised reporting for consumer complaints – presentation by Malta Financial Services Authority of its IT system.
A new reporting and case management system, designed to comply with the Commission Recommendation 2010/304/EU, will start operating from 1 January 2012. It will allow consumers to file a complaint and all supporting documents online.

The system will also allow the Maltese ADR to handle the case and communicate with consumers online. Consumers would be able to download all documents, including the final decision.

If other FIN-NET members were interested to learn more about the new case management and reporting system, they could send their enquiry to infosys@mfsa.co.mt.
6.    AOB
Next meeting is scheduled for 20 March 2012 in Brussels.
FIN-NET said farewell to David Thomas and thanked him for all his contributions to the work of FIN-NET.

 

  • UNIUNEA EUROPEANA OBLICA BANCILE SA FIE BLANDE

Legiuitorii europeni vin cu un nou proiect de lege pentru creditele ipotecare. Printre noile masuri se numara si protectia sporita a celor care nu-si mai pot plati ratele, inclusiv amanarea executarii silite si suspendarea penalitatilor. Intr-un proiect de lege ce ar putea fi aprobat in luna februarie a anului viitor, Comisia Europeana si Parlamentul European propun o protectie sporita pentru debitorii tarilor membre UE.

Bancile ar putea fi obligate sa restructureze creditele clientilor care nu mai pot plati ratele, dupa o negociere, in loc sa execute silit ipoteca, scrie Money.ro

Mai mult, daca un client a platit bancii timp de cativa ani ratele lunare si ajunge in situatia de a nu le mai putea plati, atunci banca ar putea fi obligata sa modifice temporar contractul de credit.

 "(1) Statele membre se asigura ca creditorii actioneaza cu rabdare rezonabila si depun toate eforturile pentru a ajunge la o solutie negociata inainte de a initia procedurile de executare silita imobiliara in contextul contractelor de credit

 (2) Statele membre pot mentine sau pot introduce cerinte legate de procedura care trebuie urmata sau de optiunile care trebuie aplicate inainte de a initia proceduri de executare silita imobiliara cu privire la o proprietate situata pe teritoriul lor. in cazurile in care imprumutatul a rambursat o parte substantiala sau majoritatea creditului o perioada lunga de timp, optiunile ar trebui sa includa modificarea temporara a contractului de credit dintre creditor si consumator", se arata in proiectul de lege.

Dupa declaratiile bancherilor, in Romania procesul de executare silita treneaza. Data fiind deprecierea garantiilor ca urmare a scaderii preturilor imobilelor, dupa bula speculativa de dinainte de criza, bancile nici nu se grabesc sa inunde piata cu noi proprietati.

Se ajunge astfel si la 2-3 restructurari pentru un client, insa asta nu este deloc o regula pentru toata piata. insa, faptul ca multi datornici intarzie cu plata ratelor mai mult de 90 de zile fara ca bancile sa execute activele si sa le valorifice, indiferent de pret, este o problema care trage in jos sistemul bancar si strica bilanturile, Fondul Monetar International atragand recent atentia asupra acestei situatii.

 Fara penalizari pentru cei loviti de necazuri

Parlamentarii europeni mai vin cu inca un articol important menit sa protejeze clientii. Debitorii care raman fara venituri ar putea sa fie scutiti de la plata oricarei penalitati, daca se dovedeste ca motivele pentru care nu mai au bani nu tin de decizia lor - in aceasta situatie ar putea fi si cei care raman someri.

 "(3) Statele membre interzic impunerea de penalitati in caz de neplata care se adauga rambursarii soldului creditului atunci cand neplata este rezultatul unor circumstante care nu se afla sub controlul imprumutatului, cand penalitatea nu este proportionala sau cand aceasta este calculata luand in considerare si partea creditului care nu face obiectul neplatii".

 Evaluare corecta a proprietatilor executate

 Textul mai prevede si o evaluare corecta a imobilului in cazul in care acesta este luat de la proprietar si vandut de banca. Daca suma recuperata de banca din vanzarea locuintei este mai mica decat cea imprumutata, atunci debitorului nu i se pot lua bani din salariu peste limita de trai decent.

 "(6) Atunci cand creditorii de ipoteci rezidentiale recurg integral la activele consumatorului dupa finalizarea procedurilor de executare silita imobiliara si mai ramane inca o parte nerambursata a creditului, statele membre se asigura ca poprirea salariului, a pensiei sau a veniturilor echivalente este limitata, pentru a se mentine un venit minim suficient pentru a asigura un standard de viata corespunzator".

Creditele sa se dea mai greu, dar la toata lumea

PE propune reglementarea suplimentara a sectorului creditelor ipotecare, resursa de finantare a 70% din achizitiile de locuinte in Europa (6.126 mililiarde de euro in 2009).

 Data fiind importanta sistemica a creditului ipotecar, care a stat la baza bulelor subprime si speculative din SUA, dar si din cateva tari europene (de ex. Spania), parlamentarii europeni si Comisia s-au gandit sa reglementeze mai bine sistemul.

 in text se vorbeste si de obligatia bancilor de a informa mai bine clientii, ba chiar de a-i educa, de asigurarea unei perioade lungi de timp in care clientul se poate hotari daca face sau nu imprumutul, timp in care banca nu are nevoie sa modifice prevederile contractului.

 Proiectul vrea sa stabileasca criterii mai riguroase pentru accesul la creditele ipotecare, mai ales la cele in moneda straina, si in acelasi timp sa permita un acces nediscriminatoriu la finantare.

 O mare parte din prevederile de natura prudentiala cuprinse in proiectul european urmeaza sa fie integrate in regulamentele interne probabil inca din acest an. BNR are pe agenda aprobarea unui regulament care modifica standardele dupa care se acorda credite persoanelor fizice.

 Printre elementele comune luate in considerare pentru calificarea la un imprumut se vor numara si cuantificarea stricta a riscului valutar, a celui de dobanda, necesitatea de a avea garantii suficiente pentru toate tipurile de credite, elemente care duc la franarea puternica a creditului in valuta.

 in forma initiala propusa de BNR spre dezbatere, creditele ipotecare, mai ales cele in valuta, ar fi mult mai greu de acordat de catre banci.

Bancherii spun insa ca au obtinut eliminarea acestor prevederi pentru creditele pentru locuinte, si ca ele se vor aplica doar creditului de consum, sau cel putin asa sustine presedintele asociatiei bancherilor, Radu Ghetea.

 Asa ca, daca Banca centrala nu aproba acum aceste modificari, autoritatile romane ar putea fi nevoite sa le faca dupa ce Parlamentul European adopta legea, data preconizata fiind februarie 2012.

Bancherii care vand credite sa nu mai primeasca bonusuri

Alta bucata de text care spera sa aduca eliminarea/reducerea practicilor iresponsabile de creditare ale bancilor se refera la decuplarea remunerarii angajatilor care se ocupa cu riscul de volumul creditelor acordate. inainte de criza, si in bancile din Romania o parte din angajati primeau bonusuri in functie de cate credite vindeau si mai putin in functie de calitatea acestora.

Parlamentul European mai vrea si ca pe parcursul derularii unui contract de credit, banca sa actioneze in interesul consumatorilor.

 “(1) Statele membre impun creditorilor si intermediarilor de credite obligatia ca, in momentul prestarii serviciilor de acordare a creditelor, de intermediere sau de consiliere cu privire la credite si, daca este cazul, in momentul prestarii serviciilor auxiliare, sa actioneze cu onestitate, corectitudine si profesionalism.

Cand isi ofera produsele sau executa contractul, creditorii sau intermediarii de credite acttioneaza in interesul consumatorilor.

 (2) Statele membre vegheaza ca modul in care creditorii isi remunereaza personalul si intermediarii de credite si modul in care acestia din urma isi remunereaza propriul personal, precum si modul in care creditorii si intermediarii de credite pot fi remunerati prin vanzarea de servicii auxiliare sa nu afecteze respectarea obligatiei de a actiona in interesul consumatorilor, conform dispozitiilor de la alineatul (1).

 (2a) Statele membre se asigura ca remunerarea personalului creditorilor responsabil de evaluarea bonitatii sau de prestarea serviciilor de consiliere nu este legata de performanta individuala a produselor sau de obiective de vanzari”.

 Evaluatori independenti de banca

De asemenea, pentru a se evita situatiile anterioare crizei in care evaluatori apropiati unor angajati din banca supraevaluau o proprietate imobiliara pentru a creste valoarea creditului acordat, diferenta fata de valoarea corecta de piata fiind apoi impartita intre cei implicati, PE vrea ca evaluatorii sa fie independenti fata de creditor.

“(3) Statele membre se asigura ca evaluatorii care efectueaza evaluari utilizate de creditori pentru a evalua garantia sunt suficient de independenti de creditor, de imprumutat si, dupa caz, de intermediarul de credite, pentru a putea realiza o evaluare obiectiva si impartiala”.

 Alt articol prevede ca la momentul in care se acorda creditul, banca sa nu faca concesii in privinta capacitatii de rambursare a imprumutatului in speranta ca imobilul cu care se garanteaza creditul se va scumpi si va acoperi riscul de neplata. in anii anteriori crizei, cand preturile apartamentelor cresteau necontenint, bancile au dat credite fara griji, fiind convinse ca isi vor recupera banii din executarea garantiei apreciate.

 Contractele inverse. Solutie pentru batranete

 ,, Statele membre se asigura ca, pentru a acoperi riscurile legate de imbatranire sau de pensionare, partile la un contract de credit pot conveni sa-l converteasca intr-o ipoteca inversa sau un alt contract de credit prin care o anumita suma este avansata sau platita periodic consumatorului pentru a-i permite accesul la drepturi asupra proprietatii imobiliare rezidentiale, creditul fiind rambursat in final din vanzarea proprietatii respective”.

Astfel, clientii care se apropie de varsta pensionarii si au un credit in derulare pentru casa in care stau ar avea posibilitatea sa fie platiti de banca in fiecare luna, urmand sa locuiasca in acelasi imobil. Acesta intra in schimb in proprietatea bancii si poate fi valorificat de ea dupa decesul locatarului sau dupa ce acesta decide sa renunte la contract.

 Noua OUG 50?

 Piata bancara a fost marcata anul trecut de adoptarea Ordonantei de Urgenta cu numarul 50 a Guvernului Romaniei. OUG 50 a insemnat translatarea directivei europene cu 48/2008 care reglementeaza contractele de credit pentru consumatori.

 Aprobarea si modificarea ulterioara a OUG 50 a afectat milioane de clienti.

Proiectul de lege va fi discutat si posibil adoptat in Comisia Economica si Sociala din Parlament in data de 12 decembrie 2011 si se preconizaza ca va ajunge in plen pe 14 februarie 2012.

Raportor este parlamentarul spaniol Antolín Sánchez Presedo, care face parte din Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European. Textul de lege, cu toate modificarile suferite si forma amendata la care textul nostru face referire este disponibil aici

Sursa: Bankinng News

 

  • UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI PREZENTA IN 21.10.20011 LA A DOUA PLENARA FIN NET IN REPUBLICA MALTA

20.10.2011

 

imgfinnet.jpgLa invitatia Comisiei europene , Uniunea Mediatorilor Bancari din Romania va participa in data de 21.10.2011 la a doua plenara Fin Net, in Malta .

Consiliul Director al UMB l-a desemnat pentru a participa la lucrarile plenarei pe Dl.Marian Berar, vice-presedintele uniunii.

Plenara Fin Net  este organizata de catre Dl  Geoffrey Bezzina, Director in cadrul Autoritatii Serviciilor Financiare Malteze( The Malta Financial Services Authority) cu suportul si logistica Comisiei europene.

Lucrarile Plenarei se vor desfasura cu traducere simultana in / si/ din limbile franceza, engleza, germana , italiana si romana.

In cadrul plenarei, vor fi puse in discutie, aplicarea in practica, de catre statele membre, a Directivei 2007/64/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind serviciile de plata in cadrul pietei interne  privind transferurile de capital transfrontalier de modificare a Directivelor 97/7/CE, 2002/65/CE, 2005/60/CE si 2006/48/CE si de abrogare a Directivei 97/5/CE,  in special modalitatile de rezolvare ADR in cazul unui transfer de capital transfrontalier.

Romania a pus in practica aceasta Directiva prin OUG nr 113/2009.  Adoptarea  ordonante de urgenta s-a impus pentru a permite prestatorilor de servicii de plata organizarea activitatii proprii astfel incat sa fie atins obiectivul de creare a pietei interne comunitare, care impune asigurarea unui cadru de reglementare unitar la nivelul Uniunii Europene, subordonat principiului liberei circulatii a serviciilor de plata.

La elaborarea ordonantei a fost luate in considerare faptul ca, in lipsa unei reglementari imediate a serviciilor de plati, s-ar crea bariere de ordin tehnico- administrativ, care ar conduce atat la incapacitatea prestatorilor nationali de a-si indeplini obiectul de activitate, cat si la imposibilitatea desfasurarii activitatii de catre prestatorii de servicii inregistrati intr-un alt stat membru.

Astfel, s-a avut in vedere, a se evita posibilitatea declansarii procedurii de infringement de catre Comisie impotriva Romaniei, tinand cont de faptul ca aceste elemente constituie situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata si vizeaza interesul public,  in temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Ordonanta in cauza, reglementeaza conditiile de acces la activitatea de prestare a serviciilor de plata si de desfasurare a acesteia pe teritoriul Romaniei, supravegherea prudentiala a institutiilor de plata, precum si regimul privind transparenta pentru conditii si cerinte de informare privind serviciile de plata, drepturile si obligatiile corespunzatoare ale utilizatorilor serviciilor de plata si ale prestatorilor de servicii de plata in contextul prestarii de servicii de plata cu titlu profesional.

Ordonanta in cauza la art 178 alin 2 prevede faptul ca; Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor informeaza, dupa caz, reclamantul, in raspunsul formulat catre acesta, despre existenta procedurilor extrajudiciare de solutionare a disputelor(mediere sau arbitraj), iar la alin 3 al aceluiasi articol, faptul ca,in vederea solutionarii pe cale amiabila a eventualelor dispute si fara a se aduce atingere dreptului consumatorilor de a initia actiuni in justitie impotriva prestatorilor de servicii de plata care au incalcat dispozitiile ordonante  ori dreptului acestora de a sesiza Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, consumatorii pot apela la procedurile extrajudiciare de solutionare a disputelor.

Aliniatul 4 al aceluiasi articol spune ca, in cazul incalcarii de catre institutiile de plata a dispozitiilor titlului II, utilizatorii serviciilor de plata se pot adresa Bancii Nationale a Romaniei in calitate de autoritate responsabila cu supravegherea prudentiala a institutiilor de plata.

Iar art 179 prevede:  Banca Nationala a Romaniei asigura aplicarea unor proceduri extrajudiciare de reparatie adecvate si eficace pentru solutionarea reclamatiilor cu care este sesizata din partea utilizatorilor serviciilor de plata care se considera prejudiciati de catre prestatorii de servicii de plata ce isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, potrivit ordonante de urgenta. Utilizatorii serviciilor de plata pot sa apeleze la aceste proceduri de rezolvare a reclamatiilor in mod facultativ.

De asemenea, in cadrul plenarei vor fi puse in discutie cele doua rapoarte elaborate de Banca Mondiala pe linie de ADR , in care Uniunea Mediatorilor Nancari din Romania este evidentiata ca fiind singura institutie ADR din Romania competenta de a solutiona, prin formele de exercitare a profesiei a membrilor sai, litigiile ivite intre clienti si institutiile financiar bancare.

Tot odata in cadrul plenarei vor fi prezentate candidaturilor noilor membrii.

Dl Marian Berar va expune in carul plenarei Raportul privind activitatea UMB pe anul 2010 si va aduce in discutie problemele cu care se confrunta mediatorii din Romania ,datorate membrilor Consiliului de mediere.

Lucrarile plenarei pot fi urmarite in direct pe www.europa.eu.org

FIN-NET este o re?ea ADR infiintata de catre Comisia Europeana în februarie 2001. Ea reuneste 50 de state membre UE, printre care si Romania prin Uniunii Mediatorilor Bancari, care are ca scop solutionarea litigiilor in afara instantelor de judecata, sisteme care se ocupa de plângerile în domeniul serviciilor financiare oi care se refera si la Norvegia, Islanda oi Liechtenstein (Spa?iul Economic European - SEE).

Motivul pentru care a fost creata reteua  FIN-NET este acela de  a oferi cetatenilor UE acces mai uoor la procedurile de rezolvarea plangerilor in afara instantelor de judecata în cazurile litigiilor transfrontaliere, facilitând astfel pia?a serviciilor transfrontaliere.

Uniunea Mediatorilor bancari fata de cei lalti membrii FIN-NET este legata printr-un memorandum de în?elegere care reprezinta mecanismele oi alte condi?ii în care membrii se supun, în scopul de a facilita in afara instantelor de judecata solu?ionarea litigiilor transfrontaliere.

To?i membrii FIN-NET este  necesar a se conforma principiilor aplicabile organismelor responsabile pentru solu?ionarea extrajudiciara a litigiilor: acestea sunt stabilite în Recomandarea 98/257/CE a Comisiei din 30 martie 1998.

Aderarea la aceasta recomandare este deosebit de importanta, deoarece structura, natura oi competen?a membrilor FIN-NET variaza în func?ie de nevoile serviciilor pietei interne a fiecarui stat membru.

În exercitarea func?iilor sale, Uniunea Mediatorilor Bancari este hotarâta sa respecte urmatoarele principii: independen?a, transparen?a, contradictorialitate, efiicacitate, legalitate, libertate,reprezentare(UMB asigura ca par?ile implicate în plângere ca au dreptul de a fi reprezentate sau asistate de catre un ter? pe parcursul tuturor etapelor procesului de rezolvare a  plângerii).

Uniunea Mediatorilor Bancari  este compusa dintr-un presedinte, vicepresedinte si secretar general.

Uniunea este independenta fata de de Consiliul de mediere oi sistemul financiar-bancar.

Republica Malta, gazda a doua plenare Fin Net, este o tara din Europa de Sud , aceasta fiind un arhipelag in centrul Marii Mediterane, la 93 de km sud de Sicilia, Italia si la 288 de km nord de Tunisia, aceste insule amplasate strategic, au fost cucerite si stapanite de diferite puteri pe parcursul secolelor.

Malta are o suprafata de 316 km2 fiind unul dintre cele mai mici si mai dens populate state din lume.

Capitala de facto este Valletta, iar cel mai mare oras este Birkirkara. Pe insula principala se gasesc multe orase mici, ce formeaza o Zona Urbana Extinsa cu o populatie de 368.250 de locuitori (majoritatea populatiei din tara).

Malta are doua limbi oficiale: malteza (considerata a fi limba nationala) si engleza

Presedinte UMB
Tudor Tatu

Descarca agenda plenarei

agendaplenarymalta.doc

EXTFINANCIALSECTOR/Resources/Financial_Ombudsmen_Vol_1.pdf

EXTFINANCIALSECTOR/Resources/Financial_Ombudsmen_Vol_2.pdf

 

  • AT THE INVITATION OF EUROPEAN COMISION THE UNION OF BANKING MEDIATORS,ROMANIA WILL PARTICIPATE TO THE SECOND PLENARY OF FIN-NET IN MALTA ON 21.10.2011

12.10.2011

imgfinnet.jpg

 

AT THE INVITATION OF EUROPEAN COMISION ,THE VICE-CHAIRMAN OF UNION OF BANKING MEDIATORS,ROMANIA, MR. MARIAN BERAR WILL PARTICIPATE TO THE SECOND PLENARY OF FIN-NET IN  MALTA ON 21.10.2011.

The plenary will take place in Malta , oganise by Malta Financial Services Autority (MFSA) member of FIN-NET.
The Union of Banking Mediators is a member candidat of FIN-NET, the European out-of-court network for the resolution of disputes between consumers and financial services providers.

FIN-NET is a network established by the European Commission in February 2001. It links 50 out-of-court Alternative Dispute Resolution (ADR) schemes that deal with complaints in the area of financial services and covers the European Union, Norway, Iceland and Liechtenstein (European Economic Area – EEA).

The rationale for the creation of FIN-NET is to provide customers with easier access to out-of-court complaint procedures in cross-border cases, thus facilitating the market in cross-border financial services.

Members of FIN-NET are linked through a Memorandum of Understanding which outlines the mechanisms and other conditions to which members shall abide in order to facilitate out-of-court settlement of cross-border disputes.

All FIN-NET members are required to comply with the principles applicable to the bodies responsible for out of court settlement: these are set out in Commission Recommendation 98/257/EC of 30 March 1998. Adherence to this recommendation is particularly important since the structure, nature and competence of different FIN-NET members vary.

FIN-NET needs to be put in the broader context of the level of cross-border transactions in the financial services sector.

Where a financial services provider sets up a network of branches in different countries, normally the consumer will be contracting with a local branch and this will not be a cross border transaction.

Studies have indicated that the level of cross border transactions which fall within the scope of FIN-NET is small, normally less than 1% of total transactions.

FIN-NET provides its members with an appropriate mechanism for sharing experiences and exchanging information, which also has a positive effect on the complaints handling procedure.

This is primarily based on the two semi-annual meetings that allow networking among FIN-NET members but also provide information on recent developments at the European and national level.

The networking of ADRs is an important benefit for the Consumer Complaints Unit because it is evident that a number of complaints made by Rumanian consumers are fairly similar to those made by other European counterparts.

PRINCIPLES OF COMPLAINTS HANDLING

In the execution of its functions,  the Union Banking Mediators is committed to follow the following principles:

1. Independence

The Union of Banking Mediators  seeks to provide an impartial service which is accessible and freely available to the general public having complaints against financial entities and their services;

2. Transparency

The Union of Banking Mediators  ensures that consumers have all the information necessary about the procedures for handling their complaints on financial services transactions;

3. Adversorial

The Union of Banking Mediators ensures that the complainant, the financial entity and any other party interested in the complaint are given an opportunity to make representations.
The Union Banking Mediators has to inform the parties about the progress achieved;

4. Effectiveness

The Union of Banking Mediators  ensures that private consumers will benefit from the advantages of the consumer complaints handling procedures, i.e.:

i) access without being obliged to seek professional advice;
ii) low-cost service;
iii) a procedure which ensures minimum bureaucracy, no undue delays and which does not deprive the consumer of the protection afforded by consumer protection legislation or to bring an action before the courts for the settlement of the dispute;

5. Legality

The Union of Banking Mediators  ensures that the recommendation of the Union Banking Mediators does not result in the consumer being deprived of the protection afforded by the mandatory provisions of national legislation;

6. Liberty

The Union of Banking Mediators  ensures that any recommendation made by same is not binding on either the complainant or the financial entity. Therefore the parties to the complaint are not prohibited from resorting to court action for the settlement of the dispute;

7. Representation

The  Union of Banking Mediators  ensures that the parties to the complaint have a right to be represented or assisted by a third party during all stages of the complaint review process.

OPERATIONAL ASPECTS

SETUP

The Union of Banking Mediators is composed of a president, vice president and general secretary. Union is independent of the Mediation Council as regulator and control of mediation in Romania and of the banking system

DEALING WITH COMPLAINTS

Financial services are based on trust. However, one must distinguish between trusting blindly and trusting cautiously. It is easy but unfair to generalise on the way many financial products or services are offered to local consumers.

Similarly it is not fair to take the number of complaints received by the Ministry of Finance as representative of the way financial transactions are conducted in specific areas of financial services.

The fact that many financial products are sold, rather than bought, is not far from the truth. The same can be said for the fact that many consumers do not read the contracts which they sign.

As long as things do not go wrong, there is no cause to complain. Furthermore, it would be foolish to presume that a financial entity deliberately sells a product knowing that, in future, the process of sale or even the product itself, will eventually lead to a complaint.

On the other hand, one cannot deny the fact that many consumers may be disgruntled by the performance of a financial product or delivery of service of a financial entity and that is why all licensed entities are required to have in place easily accessible complaint handling procedures available to consumers.

This is not a formality created to dissuade consumers from making a complaint, rather, it is a necessary requisite of proper consumer-entity relationship, especially when things may unexpectedly go wrong..

It is expected that many consumers are sometimes reluctant to send a formal complaint in writing to their licence holders.

The Office of the Consumer Complaints Manager meets consumers from all walks of life, including those who believe that formalities should be done away with.

In reality, some complaints expose the true reason why some consumers may be dissuaded from complaining. Very often consumers are not comfortable with filling forms or writing a letter, even if such a situation may be resolved by having the form compiled by a trusted person of the complainant.

It is also never simple to understand how many consumers ended up being sold financial products which should have never been offered to them in the first place.

Regrettably, such consumers blindly entrust their hard-earned savings to mere sales staff, only to face a bitter situation some months or years later when it is too late to remedy the situation.

Although a prospective investor should be aware of his/her responsibilities prior to committing his/her savings into any financial product, undeniably some documentation is difficult to understand due to the language jargon, description of the product or both and many investors simply rely on the explanation which is relayed to them.

Many consumers are aware of the  the Union Banking Mediators  existence and there have been several occasions where consumers came to the Authority’s offices to lodge a complaint without first complaining to their financial entity.

The Union Banking Mediators  is taking a very firm stand on this and no complaint is registered with the  the Union Banking Mediators  if the financial entity is not given the opportunity to state its case (which a complainant then has every right to refuse).

There are some cases however, especially for insurance complaints, where complainants (including third party claimants) are left in limbo by some companies as to the progress of their claim. In these particular instances, the Union Banking Mediators  will accept to register a complaint from a third party claimant, if it perceives that there are unreasonable delays or that the insurer had not been in touch with the claimant for an abnormally long time.

Normally, a licence holder would include a reference in the final letter to the complainant stating that, should the latter refuse the conclusions of the complaint, the matter could be referred to the  Consumer Complaints Unit.

There is a trend – which manifested itself more during the year under review when compared to previous years – where licensed entities actually made us aware that a client of theirs would be calling or filing a complaint with the Unit against them.

Unusually, this occurs in the event of an impasse between the entity and the complainant despite several attempts by the former to explain a situation or a circumstance over which the former might not have had control.

The Consumer Complaints Unit is noticing this trend in the case of some complaints which for example relate to the performance of investment portfolios or valuations relating to cash surrender values of life insurance products.

The Consumer Complaints Act specifies that the Office of the Consumer Complaints Manager may only handle complaints from private consumers.

However, there are occasions where small companies too may have complaints against financial providers which do not necessarily require all the formalities of the Courts to be resolved but rather a low-key out-of-court system, such as the  complaints handling mechanism.

Technically, the Unit would not be acting wrongly if it outrightly refuses to handle complaints from directors of small companies.

Thus for the sake of practicality, in the case where the matter appears prima facie to be straightforward to conclude, the Unit may initially accept to carry out preliminary reviews of complaints from such entities (for example, if the Unit had similar complaints from private.

INVESTIGATING CASES

There are cases which may not require a lot of time to be reviewed.

This may happen if, for example, the complaint might have been reviewed previously and therefore it is likely that the outcome of the new case would be similar.

Some examples of these cases relate to complaints on charges (banking and investment services related complaints) and motor claims (such as delay in filing a claim or the right of a consumer to avail himself/herself of a courtesy car).

However, many cases have become fairly complicated to resolve within a very short time. In the year under review, several cases remained pending from 2010.

These cases were all relating to investments or investment portfolios which have failed following the collapse of financial markets during the second half of 2008.

The data of outstanding complaints as at end 2010 only gives a partial picture of the quantitative amount of complaints remaining outstanding.

The data does not however indicate the qualitative value of the underlying reason behind the complaints and the continuing process to investigate them.

In addition, many complaints straddle regulatory concerns which may take longer to resolve and this may not be easily understood by complainants.

Moreover, for the first time, the Unit had been faced with a mass complaint relating to specific investment products, which exposed features of the way such products might have been sold. The review process of these complaints will continue in earnest in 2011.

In handling a complaint, the  the Union of Banking Mediators considers all legislative aspects, industry practice and other cases previously reviewed. In this respect, the  the Union of Banking Mediators  issues its recommendations on the basis of what it believes to be fair and reasonable. In doing so, the Union of Banking Mediators takes into account the law, rules and good practice in the industry.

In fact, in the majority of cases, the  the Union of Banking Mediators  approach is largely based on what a formal judicial setup is likely to do in similar circumstances. In some other cases, the complainant may not have legal grounds to have his/her case upheld.

However, the Union of Banking Mediators  may put forward arguments for the financial entity to compensate a complainant purely on moral or compassionate grounds.

Depending on the circumstances of the case and the disposition of the financial entity, such recommendations may be accepted and compensation awarded (purely on an ex-gratia basis). In some areas, good industry practice has developed separately from the law.

Chairman

Tatu  Tudor

Descarca agenda plenarei

agendaplenarymalta.doc

EXTFINANCIALSECTOR/Resources/Financial_Ombudsmen_Vol_1.pdf

EXTFINANCIALSECTOR/Resources/Financial_Ombudsmen_Vol_2.pdf

 

19.9.2011

Banca Mondiala a elaborat in cursul lunii iunie 2011 doua rapoarte cu privire la modalitatile de rezolvarea litigiilor, prin ADR, in sectorul-  financiar bancar, din unele state membre ale Comunitatii Europene.

In ambele rapoarte ce ne-au fost trimise de catre Comisia Europeana, Uniunea Mediatorilor Bancari este evidentiata pozitiv, ca fiind singurul organism din Romania specializat in medierea litigiilor dintre institutiile financiar - bancare si consumatori.

Datorita demersurilor incepute de conducerea Uniunii Mediatorilor Bancari, la inceputul anului 2011 pe langa Comisia europeana pentru ca UMB sa fie acreditata ca membru cu drepturi depline, ceia ce s-a si realizat, medierea din Romania a capatat un plus de valoare, iar meritele pe care membrii Consiliului de mediere si le aroga precum ca,Romania a fost laudata la capitolul mediere de Comisia europeana, se datoreaza informarilor periodice facute Comisiei in acest an de catre conducerea Uniunii Mediatorilor Bancari, informarii in cuprinsul carora au fost mentionate in repetate randuri L 192/2006 si Consiliul de mediere.

In cele doua rapoarte elaborate de Banca Mondiala  se face referire si de Consiliul de mediere ca autoritate de autorizare tot datorita Uniunii Mediatorilor Bancari.

Rapoartele Bancii Mondiale au fost intocmite de catre Mr.David Thomas si Francis Frizon si vor fi prezentate integral in cadrul celei de a doua Plenare FIN NET care va avea loc la sfarsitul lunii octombrie in Malta, plenara la lucrarile careia din partea Uniunii Mediatorilor Bancari va fi delegat sa participe Dl Marian Berar Vice-presedintele uniunii

Aici puteti descarca cele doua rapoarte ale Bancii Mondiale

Financial_Ombudsmen_Vol_1.pdf

Financial_Ombudsmen_Vol_2.pdf

Consiliul Director al Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania intrunit in sedinta ordinara la data de 12.09.2011, in urma analizarii situatiei cretate de catre membrii actualului Consiliu de mediere, prin modificarile aduse Regulamentului de Organizare si Functionare al Cdm fara consultarea mediatorilor si cu depasirea cadrului legal, intelege sa adopte o pozitie publica ferma, fata de intentia acestora de a crea un control asupra activitatii asociatiilor infiintate de mediatori in baza OG 26/2000 cu modificarile ulterioare si asupra careia Consiliul de mediere nu are atributii, intentie exprimata prin modificarile aduse.

Uniunea Mediatorilor Bancari isi exprima public dezacordul fata de aceste modificari si fata de tendinta membrilor actuali ai Consiliului de Mediere de centralizare si control excesiv asupra exercitarii profesiei de mediator, profesie liberala prin excelenta.

Uniunea Mediatorilor Bancari din Romania solicita in mod public membrilor Consiliului de mediere sa respecte intocmai atributiile legale ce le revin in cadrul Consiliului de Mediere si separarea acestora de formele de organizare asociative voluntare ale mediatorilor precum si retragerea de indata a Hotararii Cdm nr.2450 din 6 august 2011 de modificare si completare a Regulamentului de Organizare si Functionare a Consiliului de mediere, aprobat prin Hotararea Consiliului de mediere nr. 5/2007 publicata in Monitorul Oficial 634 din 06 septembrie 2011 (M. Of. 634/2011) care, per ansamblu contine prevederi anti-constitutionale ce lezeaza in mod direct drepturile mediatorilor autorizati.

Uniunea Mediatorilor Bancari considera inadecvata si in afara cadrului legal dorinta membrilor Consiliului de Mediere de a subordona asociatiile mediatorilor si vointa acestora.

Consiliul de Mediere este organismul de administrare si organizare a profesiei de mediator, infiintat in baza legii nr. 192/2006, fara atributii in organizarea asociatiilor infiintate de catre mediatori in baza legii nr. 26/2000, fara atributii executive,legislative si judecatoresti asa, cum membrii Cdm si le aroga.

Conform art. 20 din L - 192/2006 cu privire la mediere, cu modificarile ulterioare, Consiliul de mediere are decat urmatoarele atributiuni, de la care membrii ce il compun nu poat sa deroge:

a) sa promoveze activitatea de mediere si reprezinta interesele mediatorilor autorizati in scopul asigurarii calitatii serviciilor din domeniul medierii;
b) sa elaboreze standardele de formare in domeniul medierii, pe baza celor mai bune practici internationale in materie;
c) sa autorizeze programele de formare profesionala initiala si continua, precum si pe cele de specializare a mediatorilor;
d) sa intocmeasca si actualizeze lista furnizorilor de formare profesionala care au obtinut autorizarea;
e) sa autorizeze mediatorii, in conditiile prevazute lege si de procedura stabilita prin Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului de mediere;
e^1) sa coopereze, prin intermediul Sistemului de informare in cadrul pietei interne, cu autoritatile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si din Confederatia Elvetiana, in vederea asigurarii controlului mediatorilor si a serviciilor pe care acestia le presteaza, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009;
f) sa intocmesca si actualizeze tabloul mediatorilor autorizati;
g) sa tina evidenta birourilor mediatorilor autorizati;
h) sa supravegheze respectarea standardelor de formare in domeniul medierii;
i) sa elibereze documentele care atesta calificarea profesionala a mediatorilor;
j) sa adopte Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor autorizati, precum si normele de raspundere disciplinara a acestora;
k) sa ia masuri pentru respectarea prevederilor continute de Codul de etica si deontologie profesionala a mediatorilor autorizati si aplica normele privind raspunderea disciplinara a acestora;
l) sa faca propuneri pentru completarea sau, dupa caz, corelarea legislatiei privind medierea;
m) sa adopte regulamentul privind organizarea si functionarea sa;
m^1) sa organizeze alegerea urmatorului consiliu de mediere, in conditiile prevazute de lege;
n) sa indeplineasca orice alte atributii prevazute de lege, fara depasirea cadrului legal,

Uniunea Mediatorilor Bancari din Romania considera implicarea actualilor membrii ai Consiliului de Mediere in activitatea asociatiilor si a lipsirii mediatorilor autorizati de unele drepturi ce decurg din lege, o interventie agresiva neconstitutionala asupra vointei membrilor prin ingradirea scopului pentru care au fost infiintate asociatiile, avand in vedere si faptul ca cele doua institutii sunt create in baza a doua legi distincte, respectiv legea de organizare a profesiei de mediator si legea privind infiintarea de asociatii si fundatii in baza vointei persoanelor, membri ai asociatiilor.

Uniunea Mediatorilor Bancari considera ca orice modificare a Regulamentului de Organizare si Functionare a Consiliului de Mediere trebuie sa priveasca doar organizarea Consiliului de mediere ca institutie, fara ingradirea dreptului la asociere al mediatorilor si incalcarii drepturilor acestora.

Uniunea Mediatorilor Bancari din Romania considera ca, prin activitatea lor, membrii Consiliul de Mediere deviaza de la rolul lor statuat prin lege si anume promovarea profesiei si protejarea intereselor mediatorilor autorizati, identificand si ridicand intentionat pseudo-bariere in vederea distragerii atentiei mediatorilor de la problemele reale actuale ale profesiei si pentru pastrarea puterii si a momopolului care l-au instituit asupra formarii profesionale initiale si contunuie a mediatorilor..

Uniunea Mediatorilor Bancari din Romania, considera ca actualii membrii ai Consiliului de mediere au incalcat flagrant prevederile art III din L 370/2009 de modificare a L 192/2006, text de lege ce ii obliga imperativ sa organizeze alegeri pana in data de 06.01.2010, iar actele, hotararile si deciziile adoptate de catre acestia dupa data de 06.01.2010 le considera ,,nule”, precum si faptul ca, calitatea de membru in Cdm, al acestora, a incetat de drept, cu data de 06.01.2010.

Orice elaborare a unei hotarari sau decizii dupa aceasta data, trebuia luata in cadrul unei Adunari Generale a Mediatorilor pentru a avea efecte legale.

Uniunea Mediatorilor Bancari din Romania considera necesar elaborarea Statutului profesiei de mediator care sa consolideze existenta corpului profesional al mediatorilor, format din totalitatea mediatorilor din Romania, asa cum se reglementeaza si in legea nr. 192/2006.

In cazul in care membrii Consiliului de mediere nu inteleg sa isi retraga singuri  in termen de zece zile de la emiterea acestui comunicat, prin Sectia de Contencios Administrativ a Curtii de Apel Bucuresti, Hotararea Consiliului de mediere nr. 5/2007 publicata in Monitorul Oficial 634 din 06 septembrie 2011 (M. Of. 634/2011, conducerea UMB va declansa, in contencios, procedura de anulare a hotararii.
Pe aceasta cale, solicitam tuturor canalelor media sa se implice activ in prezentarea opiniei publice a realitatii ce se intampla la ora actuala in profesia de mediator, a  abuzurilor si ilegalitatilor pe care membrii actualului Consiliu de mediere le comit.

Presedinte UMB
Tudor Tatu

  • MASURI PENTRU APLICAREA MEDIERII IN LITIGIILE TRANSFRONTALIERE
 

 01.08.2011

Directiva Uniunii Europene privind medierea, in vigoare din 21 mai 2011, se aplica atunci cand doua parti implicate intr-un litigiu transfrontalier sunt de acord in mod voluntar sa solutioneze litigiul prin intermediul unui mediator impartial. In opinia Comisiei Europene, toate statele membre ale UE ar trebui sa dispuna in prezent de masuri de transpunere a directivei.

Cu toate acestea, noua state membre nu au notificat inca toate masurile de drept intern necesare pentru a pune pe deplin in aplicare directiva. Ca urmare, Comisia Europeana a initiat proceduri judiciare prin trimiterea de „scrisori de punere in intarziere” pentru urmatoarele tari: Republica Ceha, Spania, Franta, Cipru, Luxemburg, Tarile de Jos, Finlanda, Slovacia si Regatul Unit. Tarile au la dispozitie doua luni pentru a raspunde.

„Accesul la justitie este o piatra de temelie a spatiului european de justitie. Medierea este o alternativa importanta la prezentarea in instanta in cazul litigiilor transfrontaliere si partile pot fi ajutate sa ajunga la o intelegere amiabila. Astfel se economisesc timp si bani, iar partile implicate in cazuri familiale care au deja o componenta emotionala sunt scutite de traumele suplimentare pe care le presupune infatisarea in instanta. Fac apel la cele noua state membre sa procedeze de urgenta la finalizarea transpunerii astfel incat cetatenii si intreprinderile sa isi poata exercita pe deplin drepturile lor”, a declarat Viviane Reding, vicepresedinte al Comisiei si comisar UE pentru justitie.

Comisia poate initia actiuni judiciare impotriva statelor membre care nu transpun corect legislatia UE sau nu notifica adoptarea de masuri nationale pentru punerea in aplicare a normelor UE. Procedura in constatarea neindeplinirii obligatiilor (infringement) debuteaza cu o cerere de informatii („scrisoare de punere in intarziere”) adresata statului membru vizat, care trebuie sa raspunda intr-un termen specificat, de obicei doua luni.

In cazul in care Comisia nu este multumita de informatiile primite si concluzioneaza ca statul membru in cauza nu si-a indeplinit obligatiile care ii revin in conformitate cu dreptul UE, aceasta poate trimite statului membru o cerere oficiala pentru a se conforma legislatiei UE (un „aviz motivat”), prin care invita statul membru sa informeze Comisia cu privire la masurile luate pentru a se conforma intr-o anumita perioada de timp, de obicei in termen de doua luni.

In cazul in care un stat membru nu isi indeplineste obligatia de a se conforma cu legislatia UE, Comisia poate decide sa sesizeze Curtea de Justitie a UE. Cu toate acestea, in peste 90% din cazurile de neindeplinire a obligatiilor, statele membre se conformeaza inainte de sesizarea Curtii. Daca hotararea Curtii nu este favorabila statului membru, acesta trebuie sa ia masurile necesare pentru a respecta hotararea.

Statele membre trebuie sa se asigure de faptul ca acordurile rezultate in urma medierii pot fi executate. Conform unui studiu recent finantat de UE, timpul pierdut prin neutilizarea medierii este estimat, in medie, la intre 331 si 446 de zile suplimentare in UE, costurile juridice suplimentare variind de la 12471 euro la 13738 euro pe caz.

29.04.2011

In data de 20 mai 2011 la Budapesta, va avea loc ,, Conferinta anuala a Consiliului National de Mediere” din Ungaria.

Lucrarile conferintei se vor desfasurate in sala de conferinte a Ministerului Maghiar de Justitie, Hauszmann Alajos utca, 1-3, et.II cu incepere de la orele 10.00.

Din partea Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania, la lucrarile conferintei va participa Dl av. & med. Seffer Laurentiu Levente Presedintele Sucursalei UMB Cluj si membru al Consiliului National de Mediere din Ungaria
 
In cadrul conferintei D-nul av. & med. Seffer Laurentiu Levente va sustine doua alocatiuni in cadrul carora va prezenta:

1. Medierea in Romania (cadru legislativ, implementarea directivelor europene in materie de mediere, cadrul organizational si functionarea institutiei medierii, etc.)

2. Rolul asociatiilor profesionale ale mediatorilor in cadrul institutiei medierii din Romania

a) prezentarea Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania (infiintare, functionare, cadru legal,scop obiective, perspective etc)

b) importanta realizarii parteneriatelor externe si a schimbului de informatii dintre asociatiile mediatorilor din state terte in vederea promovarii in comun la nivel national si european a institutiei medierii si serviciilor pe care le pot oferii mediatorii.

Speram ca prin aceste actiuni ale noastre sa putem promova interesele tuturor mediatorilor si sa relansam instutia medierii in a o reaseza pe locul ce i se cuvine, adica ,,MEDIEREA INSTITUTIE MODERNA EUROPEANA, IN BENEFICIUL TUTUROR CETATENILOR

 

  • MINUTA PLENAREI FIN-NET A COMISIEI EUROPENE DIN 17 MARTIE 2011 BRUSSELS, PLENARA IN CADRUL CAREIA UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI SI-A DEPUS CANDIDATURA PENTRU A DEVENI MEMBRU CU DREPTURI DEPLINE AL CE

24.04.2011

 

EUROPEAN COMMISSION

Internal Market and Services DG

FINANCIAL INSTITUTIONS

Retail issues, consumer policy and payment systems

 

Brussels, 4 April 2011

MARKT/H3/IV

FIN-NET meeting 17 MARCH 2011
Minutes

1. Introduction

Mr Muylle, Head of Unit H3 in the Internal Market and Services DG welcomed the participants. He welcomed the representatives of FIN-NET candidates from Romania, Latvia, Estonia, Slovakia and Italia as well as an observer from Switzerland.

2. Recent developments in the area of financial services, consumer protection and redress

(2a) Retail financial services

Mr Muylle gave an overview of recent developments in the area of financial services, consumer protection and redress since the last FIN-NET meeting.

Participants were debriefed on the establishment of a new European Supervisory Authorities (ESAs) for the financial services sector: European Banking Authority (EBA), a European Insurance and Occupational Pensions Authority (EIOPA), and a European Securities and Markets Authority (ESMA). It was stressed that although the new authorities will be dealing with consumer's policy issues they will not be involved in solving of individual disputes between consumers and providers.

Mr Muylle updated members on the stat-of-play of a legislative proposal in the area of mortgage credit; a directive is foreseen for the adoption by the end of March 2011. The proposal has two objectives: (1) to create a single market for mortgage credit with a high level of consumer protections and (2) to promote financial stability by ensuring that creditors, intermediaries and borrowers act in a responsible manner to prevent overindebtedness, defaults and foreclosures. Concerning provisions on ADR, the proposal will request that an appropriate ADR mechanism are in place and will also request that providers adhere to ADRs.

He also reported on another legislative proposal: on access to a basic payment account, which is to be adopted in the coming months. This initiative will aim at ensuring that consumers who do not have a bank account can access basic payment services, since nowadays access to payment services is a precondition to fully benefitting from the internal market and enhancing social inclusion. It was explained that the Commission plans to adopt be a light-touch regulatory initiative. Concerning provisions on ADR, it will require MS to put in place ADR mechanism and ensure that providers adhere to them.

Thirdly, he reported that the European Commission launched a wide ranging consultation on the review of the Markets in Financial Instruments Directive (MiFID). This consultation, which was closed in February 2011, sought views of relevant stakeholders on a range of potential changes to the existing legislative framework of MiFID. The proposal for the review of MiFID is to be expected in July 2011.

Fourthly, European Commission is working on the initiative on packaged retail investment products (PRIPs). The Commission is going to introduce a new cross-cutting legislative instrument for pre-contractual disclosures about investment products and use amendments to existing legislative instruments (the Insurance Mediation Directive (IMD) and MiFID) to achieve consistency in sales rules. The public consultation on PRIPS closed in January 2011. Next steps are expected to be taken by the end of the year.

Lastly, participants were informed of initiatives in the insurance sector, namely ongoing revision of the insurance mediation directive (IMD) and work on the proposal for the insurance guaranties schemes.

(2b) UCITS

The Commission services representative briefly updated the participants on the on-going work concerning the review of the current framework applicable to UCITS depositaries and introduction of new provisions on the UCITS manager's remuneration, with the view of improving the level of UCITS investor's protection (UCITS V). The new proposal will clarify the tasks of UCITS depositary and strengthen its liability towards investors. It will also include cross-sectoral policy developments i.e. remuneration of managers and sanctions.

Concerning UCITS IV the Commission representative have explained consequences of the introduction of the management company passport. He explained that the management company passport would allow the management company to manage the UCITS fund on a distant basis. In such a situation, the management company and the UCITS will be situated in different Member States. UCITS IV directive defines which activity is subject to the laws of UCITS home Member States and management company's home Member States. Along this line, the directive allocate supervisory responsibilities. He concluded that the introduction of the management company passport will require a lot of cross border co-operation between supervisors and may also require more co-operation between ADRs in dispute resolution.

Concerning implications of UCTIS IV Directive for the FIN-NET arrangements as well as for the Memorandum of Understanding, one FIN-NET member reported on the proposed implementation of that directive and raised a question of how it could influence the operation of FIN-NET. He highlighted the issue of handling cross-border disputes when UCTIS will be regulated in the Member State A and the management company in the Member State B. He reported on the planned implementation of UCITS IV in the UK which would extend the jurisdiction of the UK ADR in the situation when:

- UCITS regulated in another Member State is managed by the management company's branch established in another Member State but the home-state regulator of the management company is the UK competent authority,

- UCITS regulated in the UK is managed by the management company's branch from another Member State and the management company is also regulated in another Member State.

A discussion followed but no other FIN-NET member raised similar concerns.

3. Public consultation on ADR

The Commission services representative updated members on the work carried out by DG SANCO in respect to ADR. She referred to the public consultation on ADR, which was launched on 18 January 2011. She also briefly summarised the outcome of a public hearing on ADR held together with the European Parliament on the March 16 and updated members on the follow-up to the consultation.

She recalled that the initiative on ADR is of great importance for the Commission and is included in the Single Market Act. Commission is working on the initiative which will increase the confidence of consumers in the single market by ensuring easier, faster and cheaper out-of-court resolution of disputes. The main areas, which need to be addressed concern: gaps in geographical and sectoral coverage, adherence of traders to ADR and awareness raising both for traders and consumers. The need for ADR schemes is growing especially given the increase in online shopping. The Commission's legislative proposal is scheduled for the end of the year. It is possible that the Commission will present a package: a framework directive on ADR to fill in the gaps in the coverage and ensure that ADRs comply with the principles in the ADR Recommendations and a Regulation on online dispute resolution, as foreseen in the Digital Agenda.

Francis Frizon, who represented FIN-NET at a public hearing, informed members about the conference and stressed that FIN-NET should be an important source of experience on cross-border dispute resolution. Other members agreed with the need to raise awareness about ADR among consumers, e.g. by obliging operators to inform consumers about ADRs.

Members discussed operation of ADRs schemes and reported on practical problems related to ADR, including: the lack of resources and training, the lack of commitment of traders/service providers to ADR schemes, especially in case of on-line services, the overlapping competences of ADRs (when there are a number of ADRs for the same sector and services) on the one hand, and gaps, on the other hand.

The Commission services representative emphasised that the Commission approach is aimed at improving existing systems with aim of enhancing their effectiveness and efficiency. She also noted that the Commission is not intending to establish a pan-European ADR as the principle of subsidiarity has to be taken into account.

A few FIN-NET members expressed their regret that the network did not manage to agree to send a common reply to the consultation.

4. Public consultation on collective redress

The Commission services representative debriefed members on the Commission’s public consultation on collective redress. The consultation was launched on 4 February 2011 and will last until 30 April 2011. The consultation will attempt to identify common legal principles that should underpin collective actions across the EU. As foreseen in the Commission Work Programme, the Commission will adopt, by the end of 2011, a Communication aimed at presenting the general principles relating to collective redress and future policy lines.

Members discussed challenges of collective redress and one member explained how politically sensitive the issue of collective redress is in his Member State.

5. Recommendation on FIN-NET

A discussion paper on the possible initiative on enhancing functioning of FIN-NET was sent to members prior to the meeting. Mr Muylle draw attention to the number of issues that could be addressed in the initiative on FIN-NET: addressing gaps in FIN-NET coverage, raising consumer awareness of ADRs and FIN-NET and reviewing of FIN-NET Memorandum of Understanding (MoU). He also raised a question whether MoU, which governs operation of the network, should become obligatory.

Malgorzata Feluch recalled that there are already directives in the area of financial services mandating creation of ADRs and the question arises how to ensure that all ADRs responsible for dispute resolution in financial services join the network and co-operate in solving cross-border disputes. Mandating membership in FIN-NET would certainly address the issue of gaps in FIN-NET coverage. She also raised a question whether FIN-NET MoU needs to be revised. The MoU outlines the mechanisms of handling cross-border complaints, the role of the nearest scheme and the assistance to be provided by the nearest scheme to the consumer, the role of the competent scheme, the language of the dispute settlement and obligations concerning exchange of information and provision of information to the Commission services. Access to the Memorandum of Understanding and the network is open to any scheme which is responsible for out-of-court settlement of disputes in financial services, provided it complies with the principles set out in the Commission Recommendation 98/257/EC of 30 March 1998 on the principles applicable to the bodies responsible for out-of-court settlement of consumer disputes. The question was asked whether mediators who are complying only with the Commission Recommendation 2001/310/EC (applicable to ADR bodies that bring parties together to convince them to find an agreement) should be also eligible to join FIN-NET. A question was also raised whether action at EU level enhancing functioning of FIN-NET was needed and whether it should be binding or not.

Members reflected briefly on the presented issues. They were of the opinion that the there is a need for action in the area of financial services. Some of them stressed the need to enhance confidence of consumers in the internal market for financial services by enhancing both domestic and cross-border dispute resolution. One member insisted that there is a need to ensure that ADRs cover the whole financial sector and they join the network. The issue whether FIN-NET Memorandum of Understanding should become binding raised some controversy.

One member proposed a peer pressure as an alternative to mandating all ADRs operating in financial services to join the network: FIN-NET members could get in touch with those ADRs which are not members and by explaining how the network operates and what benefits its membership brings encourage them to join the network.

Some members were of the opinion that EU legislation mandating creation of ADRs could be effective in addressing gaps in the coverage. Members also agreed that there is a need to bring all existing ADRs into the network. Some remarked that there is also a need to ensure that the network functions efficiently.

The Commission representative emphasised that FIN-NET can only function properly if all sectors and Members States are covered.

It was agreed that FIN-NET members will submit written replies to questions raised in the discussion paper by 15 April at the latest.

9. Exchange of experience and practices on important issues faced by FIN-NET members

Two FIN-NET members (Commission de Surveillance du Secteur Financier Luxembourg; Bundesverband Öffentlicher Banken Deutschlands, Germany) shared their experience in handling cases.

The representatives of the CSSF explained the role of its scheme. She explained that CSSF is a mediator and its decisions are not legally binding. Its approach is based on firstly asking client to seek solution with the management of financial institution and only when no solution is found, the CSSF intervenes. Some examples of litigation handling in 2010 were presented.

The representative from Bundesverband Öffentlicher Banken Deutschlands (VÖB) – Association of German Public Sector Banks presented its conciliation procedure: preliminary proceedings at the customer complaints office (Kundenbeschwerdestelle - KBS) and the procedure with the Ombudsman. The representative of VÖB stressed that the culture of litigation has changed recently and now they try to see if similar cases have taken place in other Member States or at the European level. He also presented some practical examples of case handling, including challenges posed by the circumstances of the case, the arguments made by the financial entity and the final outcome.

7. European and national developments concerning ADR schemes

A Commission services representative gave a presentation on the implementation of the Commission Recommendation on the harmonised methodology for classifying and reporting consumer complaints and enquiries. It was followed by a tour de table concerning its implementation by FIN-NET members.

It has been explained that consumer complaints are a key indicator of the Consumer Markets Scoreboard. The Commission has developed technical support to facilitate the transfer of data on consumer complaints to the Commission services. In addition, an IT software tool has been developed by the Commission services. This software tool can be provided free of charge to complaint bodies that are willing to adopt the methodology and provide data to the Commission. This software tool is suitable for complaint bodies that currently do not have complaint classification software, or have relatively simple software. Organisations who would like to change their IT systems can apply for financial support from the Commission – a grant scheme will be published in April. FIN-NET members will be informed of it.

The presentation was followed by discussion of FIN-NET members concerning the utility of the tool. About one third of FIN-NET members have decided to use the tool. The Commission tool was considered by some as very limited because national schemes have more classifications. As it was pointed out by some members, there is a problem with downloading the tool, and some shortcomings of technical data. Members posed a question about the timeframe concerning the availability of the final version of the tool. They were informed of an indicative timetable in April. Also, they were updated that the final version will not introduce any major changes, covering only a limited scope of technicalities.

6. Study on the use of age, disability, sex, religion or belief, racial or ethnic origin and sexual orientation in financial services

A Commission services representative presented the outcome of the study. The study analysed the use of the factors such as gender, age, disability, racial/ethnic origin, religion/belief and sexual orientation in the provision of financial services. It collected reported complaints of discrimination in this area. The study results confirmed the existence of problems of discrimination in the provision of financial services that need to be addressed through adequate measures. Recommendations for action at EU, national and industry level were given.

The presentation was wrapped up with the following questions:

Does your ADR: know about and work with the national equality body in issues regarding discrimination in financial services?

Does your ADR deal with complaints concerning problems that occur prior to the conclusion of a contract (e.g. denial of an insurance policy)?

FIN-NET members reflected on the questions giving practical examples of discrimination cases in the insurance sector linked to age and health factors. The member from Belgium reported that if a person does not have life insurance, he/she cannot get a mortgage loan. Members exchanged practices of national legislation preventing discrimination.

8. Individual ADR schemes

(a) Tour de table: any significant changes to coverage/constitution of existing members.

UK member informed about the reorganisation of the regulatory apparatus by the government and announced that Caroline Mitchell will become FIN-NET member as David Thomas is retiring.

LT member announced that the Parliament adopted a new law on consumer credit which enters into force on 1 April 2011. The law provides that decisions of the Consumer Protection Authority will be binding for all financial institutions. The Consumer Protection Authority will have a possibility to fine up to 35,000 euros. It will cover all credits up to 70,000 euros and provides that the APRC cannot exceed 250 %.

FI member indicated that there were changes in the law in the beginning of 2011 and now there are 5 members instead of 8, representing no interest groups any more.

(b) Presentation of candidate schemes: Romanian Uniunea Mediatorilor Bancari (Mr Marian Berar, Vice president) and the Consumer Rights Protection Centre from Latvia (Ms Baiba Vitolina, Director).

The representative of the Romanian ADR gave a brief overview of the activities of Uniunea Mediatorilor Bancari. Members were informed that Romanian Uniunea Mediatorilor Bancari consists of 5 to 10 mediator's offices in the most important cities which are affiliated with branches. Cases handled covered unfair contract terms, extra charges, and inability to repay. A fee for initial mediation is charged to one or both parties involved. He also stressed that a request for mediation can also be submitted during court procedures.

The representative of the Latvian ADR presented the responsibilities and the scope of activities of the Consumer Rights Protection Centre in Latvia, highlighting major problems it encounters in practice. CRPC is the civil authority under surveillance of the Ministry of Economics, which enforces the protection of consumer rights and interests. The CRPCdeals with consumer dispute settlement in the area of financial services, namely unfair commercial practices, unfair contract terms, consumer credit. The CRPC representative indicated that a few years ago they had many actions against banks because of non-conformity of their contracts with the law. This has considerably decreased due to the intervention of the ADR scheme. Members were informed that the operation of CRPC is based on the Consumer Rights Protection Law and activities of CRPC are regulated by the Statute of CRPC.

(c) Non-EU ADRS – discussion of the status of observers and quests.

Non-EU ADRS are invited to participate as observers and guests. French members were supportive of that idea but it was concluded that agreement of the Steering Committee is needed beforehand.

10. Any other business

Link to the Commission grant possibility will be passed on to members as soon as published in April.

Presentations will be circulated to members.

The next FIN-NET meeting will take place on 20 October in Brussels, in case where there are no volunteers to organise it in their country. FIN-NET members interested in organising the autumn 2011 meeting are invited to contact the Commission services by mid-May.

Membership of the Steering Committee - a written call or interest will be circulated to members.

Nota: pana in data de 16.05.2011 Uniunea Mediatorilor Bancari va raporta Comisiei Europene situatia litigiilor rezolvate prin mediere in sistemul financiar bancar si transfrontalier si tot odata va confirma Comisiei Europene, posibilitatea organizarii la Bucuresti in octombrie 2011 a celei de a doua plenare FIN-NET pe anul in curs 

 

17.04.2011

Ce sanse de câstig au clientii nemultumiti in fata bancilor?

 Deciziile defavorabile ale instantelor de judecata au determinat unii clienti nemultumiti ai bancilor sa se retraga din procesele colective pentru a se lupta pe cont propriu, potrivit unor clienti bancari.

O rata mai mica la un credit de refinan?are poate ascunde de fapt un împrumut mai scump

Cum este mai rentabil sa se incerce imbunatatirea conditiilor de credit?

Debitorii au la dispozitie medierea sau un proces individual ori colectiv cu banca, daca negocierea esueaza. Cea mai rapida dintre cele trei este medierea, care dureaza una - doua luni.

Potrivit mediatorului Cornelia Bucur(Uniunea Mediatorilor Bancari - Sucursala Constanta), costul acesteia pentru un client este de circa 500 lei (sub 200 de euro).

“Desi costul trebuie impartit intre client si banca, creditorul refuza sa plateasca, deci debitorul achita integral”, a spus Bucur.

Clientii solicita medierea pentru reesalonari sau scaderi de dobanzi, dar si când vor sa negocieze conditii considerate abuzive. “Rata de succes a medierilor este de circa 45%”, a mai spus Bucur.

Proces individual sau colectiv

“Medierea presupune acordul partilor, dar bancile raspund rareori invitatiilor”, a spus avocatul Vicentiu Coltuc. Daca medierea nu are succes, clientul poate demara un proces individual sau colectiv, care dureaza 1-2 ani.

Un proces colectiv e.......................Continuarea pe Evenimentul Zilei

 

31.03.2011

Uniunea Mediatorilor Bancari  (UMB) organizeaza la Constanta conferinta ,,Medierea financiar-bancara, prezent si viitor -  Editia a II a”.

Evenimentul va avea loc in data de 08.04.2011, ora 12.00, la Hotel Class din Municipiul Constanta - Str: Rascoala din 1907 Nr. 1

La lucrarile conferintei sunt asteptati sa participe consumatori de servicii financiar-bancare, reprezentanti ai Primariei Constanta, magistrati,politisti, reprezentanti ai Comisariatului pentru Protectia Consumatorului Constanta, lucratori bancari, practicieni in insolventa, executori judecatoresti, avocati, consilieri juridici, mediatori,cadre universitare, studenti, reprezentanti ai mass media etc.

Evenimentul are ca scop infiintarea Sucursalei Constanta a UMB, precum si promovarea medierii ca solutie alternativa de rezolvare a conflictelor din sistemul financiar-bancar, tinand cont de criteriile prevazute in Recomandarea 98/257/CE a Comisiei din 30 martie 1998 privind principiile aplicabile organismelor responsabile de solutionarea extrajudiciara a litigiilor referitoare la consum, respectand in cadrul activitatii ADR principiile:independentei, transparentei, contradictorialitatii, eficacitatii, legalitatii, libertatii si al reprezentarii.

Uniunea Mediatorilor Bancari este legal infiintata, fiind persoana juridica romana de drept privat, fara scop patrimonial, neguvernamentala si apolitica, independenta, in temeiul dreptului de libera asociere prevazut de art. 9 si 37 din Constitutia Romaniei si in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile   ulterioare, a Decretului nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice precum si a art.24 din Legea nr. 192/2006 privind functionarea si organizarea profesiei de mediator, modificata si completata de Legea nr. 370/2009.

Personalitatea juridica i-a fos consfintita prin Hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila nr. 313/11.11.2009 emisa de catre Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, detinand Certificatul de inregistrare in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor nr. 117 din 02.12.2009.

Uniunea Mediatorilor Bancari este specializata in medierea conflictelor dintre institutiile financiar-bancare (banci, societati de leasing sau de asigurari) si clientii acestora, respectand Standardele Europene ale Medierii elaborate de Institutul International de Mediere (IMI) din Irlanda precum si Memorandum of Understanding on a Cross-Border Outof-
Court Complaints Network for Financial Services in the European Economic Area

De la infiintare, Uniunea Mediatorilor Bancari sa implicat activ in dezvoltarea si punerea in practica a schemei ADR in sectorul financiar - bancar din Romania, reusind in scurt timp constientizarea, atat a institutiilor financiar - bancare cat si a consumatorilor de servicii sa foloseasca in cazul unei neintelegeri o alternativa de rezolvare a disputei inainte ca acestea sa apeleze la o autoritate cu atributii jurisdictionale.

Conducerea Uniunii Mediatorilor Bancari va depune toate eforturile pentru ca mediatorii autorizati membri ai UMB, prin intermediul formelor legale de exercitare a profesiei, sa asigure servicii de mediere la standarde ridicate, cu respectarea principiilor fundamentale ale profesiei.

Toti mediatorii autorizati membri ai UMB au pregatirea necesara medierii conflictelor in domeniul financiar-bancar, fiind de profesie juristi, economisti, experti contabili autorizati, specialisti finante-banci, precum si absolventi ai unor cursuri de pregatire suplimentara in domeniu, efectuate atat in tara, cat si in state ale Comunitatii Europene.

Pentru persoanele interesate, confirmarea participarii se poate face pana in 06.04.2011  orele 12,00 la e-mail corneliaibucur@yahoo.com sau la tel.0723576606, persoana de contact, D-na mediator Cornelia Bucur

Evenimentul va fi urmat de o conferinta de presa sustinuta de conducerea Uniunii Mediatorilor Bancari.

Participarea este gratuita.

Descarca invitatia.doc

  • DISCURSUL OFICIAL AL D-LUI BERAR MARIAN VICE-PRESEDINTELE UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI, PREZENTAT LA SUMMITUL ADR PENTU PIATA INTERNA SI A CONSUMATORULUI EUROPEAN DESFASURAT LA BRUXELLES IN 16.03.2011

21.03.2011

dscf4956.jpg

Good afternoon ladies and gentlemen,

My name is Marian Berar, vice-president of UMB, (from) Romania.

First I would like to thank you for your invitation.

I am honoured to be here today and I am glad that I have a opportunity to present you the ADR scheme of our Union.

I also have the pleasure to bring you the greetings of Mr. Tatu, president of UMB.

UMB is a non-governmental organization, which works under the law OG.26/2000 and192/2006, regarding mediation.

I would like to mention that all members of UMB are authorized mediators who voluntarily joined the Union since the beginning (11/2009) until now.

The council of UMB has managed to implement and inforce the ADR scheme in all 3 systems: financial, banking and leasing, with help of the media.

And created this organization, with the purpose of performing the activity of financial and banking mediation.

All our members are lawyers or financials specialists.

Our headquarter is in Bucharest and has branches in 3 regions: Dobrogea, Moldova and Transilvania.

The branches are connected to 5 or 10 mediators offices in most important cities in the area.

The Union is lead by president Mr. Tatu Tudor - lawyer, vice-president Berar Marian - also lawyer, general secretary Mr. Burnei David – financial expert.

All offices in the country are lead by the Director named by the council.The main objectives are promoting ADR scheme, and mediation in the financial, banking, leasing system and insurance services.

The principles which guide our members are from the European Code of Conduct for Mediators as:


1. Competence;

2. Independence and impartiality;

3. Confidentiality;

4. The mediation agreement, process and settlement.

Among the disputes mediated by the members of UMB we can mention: unfair contract terms, commercial practices, extra chargers, inability to pay, nonpayment with ill by bank’s customers of their money debts to the bank; late payment after debt deadline by customers; unjustified refusal of the customer to to pay the interest and legally calculated penalties; threating, insulting, slandering or striking of bank employees by the debtor customers; denigration of bank in mass-media by customers; registration of unjustified complaints relative to banks with the National Authority for Consumer Protection and National Bank of Romania.

The request for mediation shall be accepted either following a negative answer from the financial bank institution, or during a process in court of law, which is afterwords suspended.

In the case of a consensual agreement between the parties, the outcome shall be drafting of a contract binding on both parties.

If the parties don’t come to an agreement, they shall receive a non-binding recommendation.

Thus, the 2 parties shall keep having the possibility to address to the Authority for Protection of the Consumer or to the Court of Law, according to the case.

The 120 Euro fee for the initial mediaton shall be paid by one or both parties.

We hope that our presentation has outlined who we are, the nature of our activity and our position as mediators in Romania.

I wish to thank you very much and hope for a sincerely and long-term collaboration.

 

20.03.2011

jon1.jpg

SUMMIT ON ALTERNATIVE DISPUTE RESOLUTION FOR HE INTERNAL MARKET AND CONSUMERS EUROPEAN PARLIAMENT

Brussels, Belgium,  Belgia, 16 martie 2011

Honourable Members of Parliament, Ladies and Gentlemen,

I am very pleased to open this Summit on Alternative ispute Resolution (ADR), which we have organisedjointly with the European Parliament.
Every day, consumers face difficulties in their commercial ransactions – particularly with cross border transactions– be it with a product, a service, a retailer or a provider. Two typical examples:

A group of Bulgarian consumers book tickets fromSofia to Barcelona from a Spanish on-linereservation centre.

A few days later the Sofia-Barcelona-Sofia route is no longer available.

A Greek consumer ordered some clothing from afootball club in the UK. Free shipping was offered.The consumer’s credit card was charged for the hipping costs and two of the ordered items were notdelivered.
The losses incurred by European consumers due toproblems with purchased goods or services are estimatedat 0.4% of Europe’s GDP. Currently, 46% of consumers ake no action after something goes wrong and a firstunsuccessful contact with the trader.
As European Commissioner with responsibility for onsumer Affairs, I want to make sure that consumerscan resolve their disputes with a trader out-of-court in a ow-cost way.

This would boost the confidence of consumers when hopping across borders. Such active participation of onsumers will stimulate demand for goods and services,both off and on-line, leading to more healthy and ompetitive markets.

Companies will also be moreinclined to offer services of higher quality so that onsumers have no or less grounds for claims and, if so,that these claims are handled more efficiently.
The Commission has emphasised these objectives in its ommunication: “Towards a Single Market Act”.

Citizens should be at the very heart of the Single Market.
If we can provide the right framework, citizens will be a undamental engine for growth.

Where do we currently stand?
The Commission has already been active in promoting DR.

Two Recommendations have established a numberof minimum guarantees that ADR schemes should espect, including independence and effectiveness.In some specific sectors, including telecoms and energy, uropean legislation requires the establishment ofadequate and effective ADR schemes.
As a result, over the last decade, ADR mechanisms have ertainly progressed in Europe. Today, there are morethan 700 ADR schemes across the EU.
Why is there a need for further action?
Yet despite these encouraging developments, there is lear evidence that ADR has not yet reached its fullpotential.
The public consultation launched on 18 January identified hree main shortcomings that hinder the effectiveness ofADR in the EU.
First, important gaps, both sector-specific andgeographical, persist in most Member States.

ADR schemes do not exist in all business sectors.For example, although there are ADR schemes in he financial services field, some parts of this sectorremain uncovered.
Moreover, not all traders are signed up to an existing DR scheme. For example, in the Netherlands, notall airline companies have signed up to the ADR cheme in the transport sector.

Some regions of the EU lack out-of-court dispute resolution mechanisms. In Portugal for example, thecurrent regional arbitration centres dealing with consumer disputes do not cover the whole of thecountry.
Plus, only 62% of consumer ADR schemes deal with laims from consumers residing in another MemberState.
Very few ADR schemes deal exclusively with internet transactions. And the availability of ADR insolving consumer disputes related to e-commerce transactions is scattered and incomplete

Second, awareness of ADR remains low bothamong consumers and businesses. A recent Eurobarometer survey showed that 40% ofretailers were unaware of ADR. In addition, consumers do not have easy access to detailedinformation on ADR procedures.
Third, traders are often less than willing to engage in ADR schemes. At present, 64% of ADR schemesare voluntary and only 6% of European traders are members of such a scheme.

I trust that this afternoon's discussion will address these issues in more detail.The views generated by today's event will supplement the outcome of the public consultation. I therefore count onyour active participation and your contributions, which are, of course, of great value to us.

As the public consultation closed only yesterday, it is too early for me to give you a detailed overview of the results.

I can, however, tell you that we have received many replies and that the next step is to prepare a summarythat will be published in the coming weeks.
The way forward The Commission has included in its work-programme forthis year a legislative proposal on Alternative Dispute Resolution.

I am pleased to note that both the Parliament and the Council support the Commission's work in this regard:

The Council underlined the importance of ADR in itsConclusions of last December on the Single MarketAct; and
Only this morning, the Parliament's IMCOCommittee voted on three reports on the SingleMarket Act.

ADR should therefore be one of the key priorities for which co-legislators should aim for rapid adoption in2012.
So much for the timing – what about the content of any much proposal?

We need to make sure that any consumers wherever he lives, who buys goods or services from any tradersituated somewhere in the Single Market can refer any dispute to an ADR scheme.

In addition, we want to ensure that these schemes offer a service of good quality to consumers and traders.

Thismeans, for example, that they are impartial and work efficiently.E-commerce is a sector with great potential, not yet fully exploited.

Currently, only 8% of EU consumers buy goodsand services on-line from a trader located in another Member State.

The Commission's Digital Agenda recognises this problem.In this respect, we have to make sure that ADR can workefficiently in relation to disputes linked to e-commerce transactions. This could be done by handling the entireprocess on-line.
This would reinforce the work already done on crossborder mediation via the Mediation Directive.

Honourable Members, Ladies and Gentlemen,

These are my preliminary views on the way forward.
I look forward to a rich and informative debate today, which will support our efforts.We, the institutions, together with Civil Society and representatives of Member States have a greatopportunity to devise a well-targeted and effective
measure, to bolster the position of consumers and oil the wheels of the Internal Market.

Let's grasp it.

Nota:  vor fi publicate si alte materiale legate de summit- ul ADR, pe masura ce ele ne parvin.

Conducerea Uniunii Mediatorilor Bancari asigura toti mediatorii ca va depune in continuare toate eforturile pentru ca medierea sa functioneze in Romania, cautand pe orice cale sa isi extinda relatiile la nivel UE si international.

Relatiile noastre sunt de fapt relatiile tuturor mediatorilor din Romania

programadrsummit1603.pdf

 

18.03.2011

jon1.jpg

In data de 16.03.2011 la Bruxelles - Belgia, a avut loc  ,,Summit-ul privind solutionarea alternativa a litigiilor pentru piata interna si a consumatorilor”.

La invitatia Parlamentului European si a Comisiei Europeane, adresata conducerii Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania, din partea UMB a participat Dl Marian Berar Vicepresedinte.

Evenimentul a fost organizat de catre Parlamentul European si DG-SANCO( Directia Generala de Sanatate si Protectia Consumatorilor din cadrul comisiei) si a fost prezidat de Dl. Malcolm Harbour, deputat in Parlamentul UE din partea Regatului Unit si presedinte IMCO(Internal Market and Consumer Protection)

Subiectul principal al dezbaterilor a constat in gasirea unor cai pentru dezvoltarea schemelor ADR in Uniunea Europeana privind litigiile transfrontaliere din domeniul sanatatii si protectiei consumatorului.

Comisarul european John Dalli a confirmat ca executivul va propune o legisla?ie menita sa devina  mai uoor accesibila  pentru consumatori sa isi solu?ioneze litigiile cu comercian?ii.

Vorbind în parlament, miercuri, oficialul a declarat faptul ca, Comisia va prezenta o propunere legislativa în cursul acestui an pentru un sistem,, roll-out”  aoa-numitele ,,alternative de solu?ionare a litigiilor in afara instantelor”.

Dalli, care este responsabil pentru politica privind protec?ia consumatorilor, a vorbit in cadrul reuniunii  “la vârf” în Parlament despre rolul major pe care il joaca schemele de ADR in rezolvarea litigiilor dintre consumatori si comercianti.

ADR, de asemenea, cunoscut sub numele de “out-of-mecanisme in afara instantelor”, au fost dezvoltate pentru a ajuta ceta?enii prinsi într-un litigiu de consum care nu au reuoit sa ajunga la un acord direct cu comerciantul.

Schemele folosesc de obicei un ter?, cum ar fi un arbitru, mediator sau ombudsman pentru a ajuta consumatorul oi comerciantul sa ajunga la o solu?ie.

Dalli a mai spus ca, astfel de sisteme ar putea oferi “, mai ieftin oi mai uoor” mijloace de solu?ionare a litigiilor între un consumator oi comerciant.

În fiecare zi oameni depun plângeri cu privire la un bun sau un serviciu pe care le-au achizi?ionat si vor sa renun?e. Vrem sa se abordeze acest lucru”, a spus Dalli .

În prezent, el a declarat ca exista aproximativ 700 de astfel de sisteme care opereaza în Europa, cel mai adesea în sectoarele de telecomunica?ii oi energie.

Cu toate acestea, 40 la suta din comercian?i nici macar nu otiu despre schemele de ADR oi aceasta demonstreaza faptul ca nu oi-a atins întregul poten?ial”, a spus Dalli.

Una dintre provocarile pe care dorim sa se abordeze este lipsa de astfel de sisteme în anumite sectoare de pia?a oi regiuni.”

El a spus ca, Comisia va lua în considerare rezultatele unui exerci?iu de consultare publica pe aceasta tema, care tocmai s-a încheiat, înainte de elaborarea unei legisla?i.

Comentariile sale au fost sus?inute de catre deputatul conservator britanic Malcolm Harbour, care prezideaza comisia pie?ei interne.

Vorbind la un briefing cu Dalli, Harbour a salutat schemele ADR ca un “progres semnificativ” pentru consumatori.

Harbour, care a prezidat reuniunea la nivel înalt, a adaugat: “Acesta poate fi un pic uscat, dar acest lucru este foarte important pentru consumatori.”

Reuniunea, organizata în comun cu Comisia, sa datorat pentru a evalua modul în care schemele ADR poat func?iona cel mai bine, la nivelul UE.

Dl. Marian Berar Vicepresedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania, a subliniat faptul ca, Romania in prezent dispune de o schema ADR dar nu acopera toate sectoarele de activitate.

In Romania, exista o slaba informare in folosirea schemei ADR de catre consumatori si comercianti, datorita unei slabe promovari din partea autoritatilor statului si in primul rand a Consiliului de Mediere.

Dl Berar a mai adaugat faptul ca, Uniunea Mediatorilor Bancari a reusit, cu eforturi considerabile intr-un timp relativ scurt sa implementeze schema ADR in sistemul financiar - bancar, avand si sprijinul direct al Autoritatii Nationale a Protectiei consumatorului, impreuna cu care, in OG 50 privind creditele de consum ale populatiei s-a introdus obligativitatea bancilor de a introduce in contractele de credit mentiuni cu privire la folosirea ADR de catre partile contractante in eventualitatea unui litigiu.

La incheierea prezentarii schemei ADR folosita de catre Uniunea Mediatorilor Bancari, deputatul conservator britanic Malcolm Harbour a felicitat conducerea UMB pentru acest efort si a mai afirmat ca, spera intr-o inalta colaborare si acorda o deosebita atentie efortului depus.

Program summit

programadrsummit1603.pdf

 

14.03.2011

 

Parlamentul European si Comisia Europeana a transmis invitatia conducerii Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania de a participa in data de 16.03.2011 la Bruxelles - Belgia, la Summit-ul privind solutionarea alternativa a litigiilor pentru piata interna si a consumatorilor.

Evenimentul este organizat de catre Parlamentul European si DG-SANCO( Directia Generala de Sanatate si Protectia Consumatorilor din cadrul comisiei)

Summit-ul va avea loc la sediul Parlamentului European, sala  Jan 6Q2 intre orele 15.00 - 18.00 fiind prezidat de Dl. Malcolm Harbour, deputat in Parlamentul UE din partea Regatului Unit si presedinte IMCO(Internal Market and Consumer Protection)

Subiectul principal al dezbaterilor consta in gasirea unor cai pentru dezvoltarea schemelor ADR in Uniunea Europeana privind litigiile transfrontaliere din domeniul sanatatii si protectiei consumatorului.

Ca urmare a invitatiei, Consiliul Director al Uniunii Mediatorilor Bancari a confirmat participarea in data de 09.03.2011, delegand-ul pentru a participa la summit pe Dl Marian Berar Vice-presedintele uniunii.

Dl Vice-presedinte Marian Berar va ridica, in cadrul dezbaterilor participantilor la summit, problemele cu  care se confrunta medierea, in general, in Romania si problemele cu care se confrunta Uniunea Mediatorilor Bancari si membrii sai, venite din partea Consiliului de mediere.
 

In cadrul summit-ului vor lua cuvantul:

Comisarul pentru Sanatate si Consumatori, John Dalli, Zoltán Cséfalvay din partea Presedentieia maghiare,  Andreas Schwab membru al Parlamentului European (PPE, DE, IMCO),  Monique Goyens, directorul general al BEUC,  Louis Grech deputat european (S & D, MT, IMCO),  Francis Frizon FIN-NET,  Diana Wallis deputat (ALDE, Marea Britanie, JURI),  Tiziana Pompei Comisia europeana,  Sandra Kalniete deputat european (PPE, LV, IMCO),  Loic Armand MEDEF (Mouvement des entreprises de France),  Baldassarre Raffaele deputat european (PPE, IT, JURI),  Peter Fogh Knudsen, Director  Danemarca ECC,  Creutzmann Juergen europarlamentar (ALDE, DE, IMCO),   Jorge Pegado Liz Comitetul Economic oi Social European etc.

Invitarea Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania si participarea reprezentantului sau la summit-ul de la Bruxelles, arata importanta pe care o joaca UMB si membrii sai in dezvoltarea schemelor ADR in sectorul financiar - bancar intern si la nivel UE.

La sfarsitul saptamanii vom reveni cu date concrete dezbatute de participantii in cadrul summit-ului.

Program summit

programadrsummit1603.pdf

  • UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI LA ORA DE BILANT

28.12.2010

Criza i-a adus pe romani in sapa de lemn, multi dintre acestia datorita scaderilor salariale ori a pierderii locurilor de munca au ajuns, sau sunt, in imposibilitatea de a-si mai plati ratele la banca fiind in pericol sa-si piarda casele, terenurile ori masinile, iar multe dintre societatile comerciale si-au inchis portile intrand in insolventa s-au declarandu-se falimentare.

Scopul fiecaruia, persoane fizice ori juridice, il reprezinta gasirea unei solutii viabile pentru redresare, in vederea acoperirii in timp cat mai scurt si in proportie cat mai mare a datoriilor acumulate.

Venind in ajutorul acestora, Conducerea Uniunii Mediatorilor Bancari a depus , in anul tocmai ce se incheie, corespunzator si primului an de fiinta, toate eforturile pentru ca mediatorii autoriza?i, membrii ai uniunii, prin intermediul formelor legale de exercitare a profesiei, sa contribuie in mod real la diminuarea acestor stari de fapt printr-o informare corecta a clientilor sai privind avantajele folosirii procedurii de mediere in cazul unui litigiu si sa asigure servicii de mediere la standarde ridicate cu respectarea principiilor fundamentale ale profesiei.

Activitatea Uniunii Mediatorilor Bancari, in primul an de fiinta, a fost cu mult peste asteptarile conducerii sale, reusind in pofida tuturor barierelor puse in calea dezvoltari de catre sistem, sa contribuie la diminuarea litigiilor in domeniul financiar bancar si la redresarea unor agenti economici si persoane fizice, folosind mijloace specifice in gasirea unor solutii avantajoase pentru parti.

Membrii Uniunii Mediatorilor Bancari pe parcursul primului an de activitate au primit, la nivel de tara, solicitarea si au acordat sprijinul rezolvarii unui numar de 234 de cereri de mediere, persoanelor fizice sau juridice,dintre care:120 de cereii privind litigii dintre client si banca, 71 de cereri privind litigii dintre clienti si societatie de leasing, 32 de cereri privind litigii dintre asigurat si asigurator si un numar de 11 cereri vizand alte tipuri de conflicte.

Din totalul celor de mai sus:

in domeniul bancar 67% din totalul solicitarilor s-au finalizat pozitiv prin acceptarea incheierii contractului de mediere si a unui acord de mediere, 24% negativ, prin neacceptarea de catre una din parti a incheierii contractului de mediere si 9% prin denuntarea unilaterala a contractului de mediere.

in domeniul leasingului 34% din totalul solicitarilor s-au finalizat pozitiv prin acceptarea incheierii contractului de mediere si a unui acord de mediere, 66% negativ, prin neacceptarea de catre una din parti a incheierii contractului de mediere.

in domeniul asigurarilor 81% din totalul solicitarilor s-au finalizat pozitiv prin acceptarea incheierii contractului de mediere si a unui acord de mediere, 19% negativ, prin neacceptarea de catre una din parti a incheierii contractului de mediere.

Pe zone si domenii:

1. Zona E si S - E au fost primite un numar de 56 solicitari dintre care 14% din totalul cererilor de mediere au fost din domeniul bancar, 67% din domeniul leasingului si 19% din domeniul asigurarilor.Ponderea cea mai mare inregistrand-o judetele, Iasi, Botosani,Vrancea, Braila, Galati si Constanta.

2. Zona Bucuresti - Muntenia/Oltenia au fost primite un numar de 81 solicitari dintre care 50% din totalul cererilor de mediere au fost din domeniul bancar, 44% din domeniul leasingului si 6% din domeniul asigurarilor.Ponderea cea mai mare inregistrand-o Municipiul Bucuresti si judetele Ilfov, Dambovita, Arges si Dolj.

3.Zona N, N - V si centru au fost primite un numar de 97 solicitari dintre care 80% din totalul cererilor de mediere au fost din domeniul bancar, 15% din domeniul leasingului si 5% din domeniul asigurarilor.Ponderea cea mai mare inregistrand-o Municipiul Cluj si judetele Bistrita, Satu Mare, Salaj, Mures , Oradea, Arad, Timisoara, Brasov si Sibiu.

Tot in cursul primului an de fiinta, Uniunea Mediatorilor Bancari a primit sprijinul Institutului Bancar Roman in organizarea a trei sesiuni de cursuri, de catre cel din urma, pentru specializarea si perfectionarea continua a membrilor sai in domeniul medierii conflictelor financiar - bancare.

A organizat un numar de trei conferinte de specialitate, a incheiat protocoale de colaborare cu Patronatul Roman, Centrul European pentru Protectia Consumatorilor si mai multe Comisariate judetene pentru Protectia Consumatorilor, a reusit sa incheie parteneriate cu institutii similare din Ungaria, Germania, Austria si Portugalia printre care enumeram Eucon - Institutul pentru Managementul Conflictului din Munchen, Asociatia Nationala de Mediere si Coaching din Budapesta, Mediarcom Portugalia, AIA Belgia etc participand alaturi de acestea prin intermediul Presedintelui si Vicepresedintelui la diverse seminarii si conferinte ADR in diverse tari din UE.

De asemenea, conducerea Uniunii Mediatorilor Bancari a organizat ne intrerupt pe tot parcursul anului, cu sprijinul televiziunilor nationale si locale, a tuturor ziarelor nationale si mai multor publicatii regionale, locale si on line, carora le multumeste in mod special, o campanie fara precedent de informare cu privire la procedura medierii, promovarea si uzitarea de aceasta procedura de toti actorii implicati in litgii financiar - bancare.

Tot odata, Uniunea Mediatorilor Bancari a deschis in luna Martie Sucursala Cluj, iar in a doua decada a lunii Ianuarie 2011 va deschide o noua sucursala in Constanta find urmata in primul semestru al unului de Galati si Botosani.

Pe plan extern, UMB a inceput deja sa intreprinda diligentele de afiliere la una dintre cele mai importante retele ADR din Europa, avand in proiect si deschiderea unui centru de mediere in regiunea Padova - Italia.

Pentru stiinta.

Medierea financiar bancara este un mecanism de evitare si diminuare a colapsului financiar si consta intr-o intelegere intre debitor si creditor in ceea ce priveste modul in care debitorul, aflat in dificultate financiara, isi va plati datoriile.

Debitorul trebuie sa-si anunte din timp creditorii cu privire la faptul ca are dificultati si sa le ceara sansa de a se redresa, propunandu-le un plan concret si coerent de reorganizare in acest sens.

Creditorii trebuie convinsi sa accepte planul propus, precum si faptul ca si-ar putea primi banii in conditii mai avantajoase in cazul intelegerii dintre ei intervenita la finele procedurii de mediere, decat in cazul insolventei, al falimentului ori al executarii silite.

Numai daca procedura de mediere esueaza si in cadrul ei nu se ajunge la un compromis, se va trece la insolventa, faliment ori executare silita.

In vederea declansarii procedurii de mediere, creditorul sau debitorul poate solicita declansarea procedurii de mediere unui mediator, membru al Uniunii Mediatorilor Bancari care, la randul sau cere acordul celei lalte parti.

Partea solicitata dandu-si acordul prin semnarea contractului, mediatorul declanseaza procedura de mediere. In cazul in care, partea careia i sa cerut acordul nu consimte, medierea se considera neacceptata.

Cand ambele parti doresc sau isi propun sa urmeze procedura medierii, creditorul si debitorul de comun acord isi aleg unul sau mai multi mediatori, membrii ai Uniunii Mediatorilor Bancari si in baza acordului scris al acestora, este declansata procedura medierii

Onorariul mediatorului va fi stabilit prin negociere cu debitorul si creditorul, avadu-se in vederea complexitatea litigiului, timpul acordat, numarul sedintelor, valoarea litigiului etc si va fi suportat de catre parti in mod egal ori cum convin partile.

Daca legea nu prevede altfel, partile - clentii bancilor sau bancile - pot recurge la mediere inainte sau/ori dupa declansarea procedurii de insolventa sau in faza de executare silita, in fata instantelor competente, convenind sa solutioneze pe aceasta cale orice conflicte izvorate din contractele de credit.

Medierea are loc, de regula, la sediul mediatorului, sediul Uniunii Mediatorilor Bancari sau in alt loc stabilit de comun acord de catre mediator cu banca creditoare si debitorul persoana fizica sau juridica.

Pe timpul desfasurarii procesului de mediere, reprezentantul bancii creditoare ori alt creditor si debitorul, au dreptul sa fie asistati de avocat(i) sau de alte persoane(pentru debitor pe baza de procura speciala), in conditiile stabilite de comun acord.

Intre mediator, pe de o parte, creditor si debitor aflati in litigiut, pe de alta parte, se incheie Contractul de mediere.

Daca, pe parcursul medierii, apare o situatie de natura sa afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau impartialitatea mediatorului, acesta este obligat sa o aduca la cunostinta reprezentantului creditorului si debitorului, care vor decide asupra mentinerii sau denuntarii contractului de mediere.

Cand creditorul si debitorul au ajuns la o intelegere, se redacteaza un acord scris, care va cuprinde toate clauzele consimtite de acestia in baza caruia, la sediul creditorului se intocmeste un act aditional la contractul initial de imprumut, dupa caz, a carei respectare devine obligatorie atat debitorului cat si creditoruluii, ne mai fiind necesar a fi supus autentificarii notarului public sau verificarii instantei de judecata, dupa caz.

 

  • OUG 50, APLICATA DOAR LA CREDITELE NOI

15 Decembrie 2010

Deputatii din Comisia de Buget, Finante si Banci au aprobat, astazi, aplicarea majoritatii prevederilor ordonantei privind creditele populatiei doar la contractele de imprumut incheiate dupa intrarea in vigoare a actului normativ.

Deputatii Comisiei de buget-finante au aprobat aplicarea unor prevederi OUG 50 doar la creditele noi, scrie Mediafax.

"Prevederile prezentei ordonante de urgenta nu se aplica contractelor in curs de derulare la data intrarii in vigoare prezentei ordonante de urgenta cu exceptia dispozitiilor art. 66-69 si, in ceea ce priveste contractele de credit pe durata nedeterminata existente la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, a dispozitiilor art. 37 (1), art. 50-55, art 56 alin (2), art 57 alin (1) si (2), art. 66-69 si art. 70-71 din prezenta ordonanta de urgenta", potrivit amendamentului aprobat de deputati.

Amendamentul mai prevede ca actele aditionale incheiate si semnate in vederea asigurarii conformitatii contractelor de credit cu prevederile ordonantei de urgenta 50 isi produc efectele in conformitate cu termenii contractuali agreati intre parti.

Totodata, actele aditionale nesemnate de catre consumatori, considerate acceptate tacit potrivit articolului 95 din OUG 50, isi vor produce efectele in conformitate cu termenii in care au fost formulate, "cu exceptia cazului in care consumatorul sau creditorul notifica cealalta parte in sens contrar in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi".

Amendamentul a fost aprobat cu 15 voturi pentru, 5 impotriva si 3 abtineri.

 

15.12.2010

(2001/310/CE) - Publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene L 109 din 19.04.2001, p.56-61[1]

Prezenta recomandare se aplica organismelor terte responsabile cu procedura de solutionare extrajudiciara a litigiilor in materie de consum care, indiferent de titulatura, incearca sa rezolve un litigiu prin apropierea partilor pentru a le convinge sa gaseasca o solutie de comun acord.

Ea nu se aplica serviciului de rezolvare a reclamatiilor consumatorilor care implica o solu?ionare directa de catre firma/banca sau mecanismelor ce asigura acest serviciu pentru firma/banca sau in numele ei.

COMISIA COMUNITATILOR EUROPENE,

Avand in vedere Tratatul de constituire a Comunitatii Europene si mai ales articolul 211, ia in considerare urmatoarele:

Text integral

 

  • Alternative Dispute Resolution Through Mediation in Romanian Retail Banking

12.12.2010

Carmen Balan
Academy of Economic Studies, Bucharest, Romania


Abstract

This article aims at exploring the stage of implementation of mediation as method for the alternative resolution of disputes among consumers and providers of banking services, in Romania.

The importance of the topic stems from the increase in the number of customer complaints about banking services in Romania and from the current preoccupation at European level to identify extra-judicial methods for consumer disputes.

The main objectives of the research consist in studying: the regulatory framework relative to
mediation at the European Union level; the mediation schemes focused on banking services, in the Member States; the present regulatory framework relative to mediation in Romania; the existing mediation schemes and their development level on the Romanian banking service market.

The research method applied has an exploratory character. The conclusions clarify the present state of mediation related to banking service disputes in Romania. Within this framework, the recommendations refer, among other aspects, to the organization of a further research phase that may contribute to the substantiation of future decisions aiming to enhance the protection of the rights and interests of consumers.

Introduction

The importance of the article topic stems from two reasons. The former refers to the Romanian banking market that has witnessed an increasing number of customer complaints during the last two-three years.

With an insignificant negotiation power, numerouscustomers faced ever-greater costs entailed by their contracts with the banks. The latter reason consists in the current trend in the Member States of the European Union (EU) to develop and implement ways of dispute resolution that are more convenient to customers in terms of time and financial resources, compared to the classical judicial system.
In Romania, consumers presented numerous complaints to the banks and to the National Authority for Consumer Protection (NACP). A total number of 4,000 complaints relative to the banking services were received by the NACP during the year 2008 (atefan, 2009).

For the entire year 2009, the total number of complaints reached 3,000 (National Authority for Consumer Protection, 2010).

Most complaints referred to the unjustified increases in the bank commissions and in the interest rates for credit contracts that have been already signed by banks and customers, and to other modifications of the clauses after the conclusion of the contract and without customer acknowledgement and agreement. Undoubtedly, not all the complaints are well substantiated and rightful.
The conceptual definition of the alternative dispute resolution (ADR) was the object of numerous international debates.

The meanings attached to this concept varied on a continuum between very narrow to very broad perspectives (Cappelletti, 1993, p. 282).

On one side, there is a strict techni...........Continuarea pe sursa

12.12.2010

Asocia?ia Interna?ionala de Arbitraj este o organizatie non-profit, cu un numar tot mai mare de membri, printre arbitri si mediatori interna?ionali.

AIA a fost infiintata cu scopul de a facilita arbitrajul, mediere si formele generale de solutionare a litigiilor la nivel international.

AIA sa dezvoltat intr-o organizatie care activeaza in domeniul dreptului international privat pentru a satisface nevoile de evolutia si crestere rapida de solutionare a litigiilor in cadrul comunitatii internationale.

AIA ofera informatii, instruire si activitati educationale pentru a extinde promovarea  arbitrajului si ADR la nivel global prin asigurarea de parteneriate cu diverse organizatii si parti dornice sa se implice in viata asociatiei.

AIA organizeaza constant conferinte si seminarii pentru a dezvolta parteneriate in domeniul international si sa ofere comunitatii internationale de arbitri si a profesionistilor ADR cu expunere continua la cele mai recente evolutii internationale, activitati si oportunitati in domeniu.

AIA continuu incurajeaza participarea si contributia membrilor sai in vederea realizarii obiectivelor asociatiei.

AIA poate ajuta la introducerea de arbitri si mediatori, insa nu este un institut de arbitraj si nu numeste arbitri.

AIA, de asemenea, incurajeaza si promoveaza burse de publicare, si este un forum pentru discursuri juridice.

AIA organizeaza cursuri de formare si activitati educationale pentru a incuraja pregatirea  continua si acuratetea profesionala a membrilor sai.

Asociatia Internationala de Arbitraj
146, Avenue Louise 146, Avenue Louise
B-1050 Brussels B-1050 Bruxelles
Belgium Belgia

Tel : +32 2 643 33 01 Tel: +32 2 643 33 01
Fax : +32 2 646 24 31 Fax: +32 2 646 24 31


Tudor Tatu 

Tudor Tatu

Chisinau 8  02153 Bucuresti
Romania

Send a mail

+40744750036

UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI

Romana

2007

Mediere

Mediere bancara si de afaceri

Nu

This member is mediator

Lista tuturor membrilor AIA

 

  • CRIZA, LITIGIILE SI MEDIEREA

Criza financiara a condus la o crestere alarmanta a litigiilor comerciale intre societatile din Romania, iar majoritatea administratorilor recurg la instanta pentru a - si rezolva conflictele cu partenerii de afaceri.

Daca sunteti agent economic si aveti un litigiu cu un altul, demersul este mult mai ieftin si mai eficient decat o actiune in instanta folosind procedura medierii.

Litigiile comerciale au ajuns sa faca parte din rutina unei economii lovite de criza economica, motiv pentru care pe rolul instantelor de judecata se afla mii de dosare al caror termen de solutionare poate sa fie amanat ani la rand.

Putini agenti economici stiu ca au la indemana un instrument mult mai eficient si mai putin costisitor la care pot apela pentru a-si rezolva conflictele: medierea.

In Romania functioneaza la nivel national de cateva luni bune, Oficiul National de Mediere, litigii penale, civile si comerciale iar in cadrul acestuia Centrul European pentru Medierea Litigiilot Transfrontaliere care au avut grija sa se adapteze repede la contextul socio-economic actual prin reducerea tarifelor practicate in 2010 pe seama cresterii cererii si a lipsei de lichiditati cu care se confrunta mediul de afaceri national.

Taxele de mediere, in care sunt incluse si onorariile mediatorilor, se situeaza, de fiecare data, sub nivelul taxelor judiciare de timbru practicate de instantele judecatoresti, avantajul crescand direct proportional cu valoarea litigiilor.

De exemplu, in cazul unui litigiu care are ca obiect suma de 100.000 de lei se percepe o taxa de mediere si onorariu mediator care depaseste cu putin 1000 lei, cu TVA inclus.

O alta veste buna este aceea ca firmele recomandate de alte firme, clienti ai Oficiului National de Mediere, beneficiaza de o reducere substantiala in functie de valoarea litigiului, solicitantii avand posibilitatea sa achite taxele si in rate.

In schimbul onorariului, agentii economici, care apeleaza la serviciile Oficiului National de Mediere, beneficiaza de confidentialitate si de un termen garantat de solutionare a litigiului de maximum trei luni.

Acordul de mediere incheiat la finalul procesului de mediere reprezinta legea partilor, putand fi supus legalizarii de catre Notarul Public, el devenind titlu executoriu ori supus verificarii instantei de judecata fara alte costuri, asa ca succesul unui astfel de demers este garantat de legislatia in vigoare.

In plus, acordurile de mediere pot fi recunoscute si executate pe plan international cu conditia ca legislatia tarii respective sa prevada acest lucru.

Cheia succesului: o clauza contractuala specifica

Din pacate, nu orice contract poate face obiectul unei medieri comerciale, intrucat, pentru a se putea recurge la mediere, este necesara o clauza care sa faca referire directa la acest aspect.

In aceste conditii, specialistii ONM, ii sfatuiesc pe agentii economici ca, in vremuri de criza, cand riscurile de nerespectare a termenelor scadente creste, sa treaca in contractele nou incheiate o clauza care sa permita medierea.

In lipsa acestei prevederi contractuale, partile agenti economici pot apela la folosirea procedurii de mediere, lucru legat de vointa lor.

In pofida nenumaratelor beneficii aduse agentilor economici de o astfel de practica, slaba informare a celor care pot recurge la mediere sau numarul mare al contractelor comerciale incheiate pe genunchi, conduce la o activitate destul de redusa a ONM in comparatie cu potentialul pietei.

Nu putem face o comparatie a rezolvarii litigiilor comerciale prin mediere cu anii precedenti, intrucat ONM este infiintat decat de doua luni.

Este aici, in Romania, ca agentii economici sa isi poata rezolva problemele litigioase cu celeritate si la costuri reduse.

Potrivit cazuistici reduse, majoritatea solicitarilorr fac obiectul unor sesizari la intarzieri de plata sau al unor probleme care deriva din calitatea slaba a produselor si serviciilor, situatie in care se poate solicita restituirea debitului si penalitati pentru intarziere.

Litigiile se solutioneaza de catre mediatori specialisti in domeniul juridic si economic care preiau dosarele in functie de competenta fiecaruia in parte.

 

  • Cateva consideratii de natura constitutionala legate de procedura recuperarii creantelor comerciale

Problema recuperarii creantelor comerciale este una importanta pentru mediul de afaceri, dar si pentru stat, pentru ca operatori economici puternici pot da stabilitate bunei functionari a institutiilor, iar actorii din sfera comerciala pot sa-si achite obligatiile ce le revin fata de bugetul de stat, bugetele speciale si fata de bugetul comunitatilor locale, cat si alte obligatii.

Pentru rezolvarea rapida a problemelor creditorilor Ordonanta de urgenta nr. 119 din 24 octombrie 2007 privind masurile pentru combaterea intarzierii executarii obligatiilor de plata rezultate din contracte comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I-a, nr. 738 din 31 octombrie 2007, pune la indemana operatorilor economici mijloacele procedurale pentru recuperarea creantelor. Ordonanta a fost aprobata prin Legea nr. 118 din 27 mai 2008, lege publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I-a, nr. 410 din 02 iunie 2008.

Curtea Constitutionala, la randul ei, s-a pronuntat asupra actului in repetate randuri, de retinut cateva din  deciziile facute public [1].

Din analiza acestor decizii rezulta urmatoarele aspecte importante pentru partile din litigiu, dar si pentru jucatorului care se pronunta asupra cererii creditorului.

a) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 119/2007 nu cuprinde dispozitii contrare accesului liber la justitie si dreptului partilor la un proces echitabil. Actul normativ instituie toate garantiile procedurale atat pentru creditor, cat si pentru debitor.

b) Ordonanta prevede necesitatea solutionarii cu operativitate a litigiilor comerciale, situatie importanta in aceasta perioada de criza din economie. Intreaga procedura referitoare la cererea privind creanta de plata sa nu poata depasi 90 de zile de la data introducerii cererii creditorului, in general. De asemenea ordonanta de plata irevocabila pronuntata de instanta competenta constituie titlu executoriu si nu incalca drepturile debitorului. Acesta din urma are posibilitatea sa isi formuleze apararile si sa administreze orice proba prin parcurgerea fazelor de judecata reglementate de actul normativ, precum si prin posibilitatea formularii contestatiei la executare, potrivit dreptului comun.

c) Pentru solutionarea cererii, judecatorul dispune citarea partilor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila referitoare la pricinile urgente, pentru explicatii si lamuriri, precum si pentru a starui in efectuarea platii s.................Continuarea pe sursa

  • Utilizarea unei pagini de internet nu determina aplicarea normelor de protectie a consumatorilor UE(08.12.2010 litigiu transfrontalier)

Simpla utilizare a unei pagini de internet de catre comerciant nu determina in sine aplicarea normelor de competenta care protejeaza consumatorii din celelalte state membre ale Uniunii Europene, potrivit unei decizii de marti a Curti de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg, informeaza Mediafax.

Curtea de Justitie precizeaza normele de competenta judiciara ale dreptului Uniunii Europene aplicabile contractelor de consum in cazul in care o oferta de serviciu este propusa online.

Regulamentul Uniuniii Europene referitor la competenta instantelor in materie civila si comerciala prevede ca actiunile indreptate impotriva persoanelor domiciliate pe teritoriul unui stat membru trebuie, de regula, sa fie formulate in fata instantelor statului in cauza.

Regulamentul prevede de asemenea ca litigiile nascute din relatii contractuale pot fi solutionate de instanta de la locul in care obligatia care decurge din contract a fost sau urmeaza a fi executata. Cu toate acestea, atunci cand este vizat un contract de consum, se aplica norme de protectie a consumatorului.

In cazul in care comerciantul "isi directioneaza activitatile" spre statul ..................Continuarea pe sursa

01.12.2010

Conferentiar doctor Cristian Stan – medic primar legist la INML “Mina Monovici” Bucuresti - a lansat recent o lucrare despre malpraxisul medical, care poarta acelasi titlu “Malpraxisul Medical”, o problema des intalnita in tara noastra, si la care, pana acum, nici Colegiul Medicilor, nici instantele, nu au gasit o solutie rapida si multumitoare atat pentru victimele medicilor, cat si pentru acestia din urma.

Conferentiarul Cristian Stan propune, in cartea sa “Malpraxisul Medical”, medierea, ca o solutie simpla si accesibila tuturor pacientilor, care nu vor mai fi nevoiti sa stea ani de zile pe la comisiile medicale, pe la Colegiul Medicilor, parchete si ulterior instante, pentru a primi despagubiri sau pentru a obtine condamnarea medicului. Dupa cum opineaza Cristian Stan “in mediere are loc un proces paradoxal, in care nimeni nu recunostea ca are vreo vina dar toata lumea acuza” dar, in cadrul unui dialog indrumat de un mediator, partile ajung la un acord.

“Mediatorul creeaza un climat de comunicare intre medic si pacient”

Conferentiarul Cristian Stan a explicat ca medierea reprezinta o solutie mult mai simpla si mai diplomatica decat solutia clasica, aceea a recurgerii la instanta pentru a primi despagubiri in cazul stabilirii unui malpraxis. Pentru a-si sustine solutia propusa, Stan a dat mai multe argumente: “Multi factori militeaza in favoarea implementarii unei proceduri de mediere, pentru a se evita ca medicul si pacientul sa ajunga in instanta, deoarece procesul face mult mai complicate eforturile depuse de victime, atat din punct de vedere psihologic si financiar. In plus, definirea unui mecanism de compensare dincolo de logica judiciara, scurteaza durata procedurii in mod semnificativ. In mediere are loc un proces paradoxal, in care nimeni nu recunoaste ca are vreo vina, dar toata lumea acuza.

De fapt, o parte importanta a procesului de mediere este constituita din dialog, in care are loc un schimb de informatii intre parti”. Foarte multi pacienti care reclama un malpraxis medical nu au, in prezent, ocazia de a se intalni cu medicul pe care il acuza, pentru a ii cere explicatii, sau pentru a se intelege cu el, macar cu privire la reparatia medicala pe care cadrul medical ar trebui sa o asigure.

Dialogul din timpul medierii, asa cum este descris de conferentiarul Cristian Stan, “este facilitat de un mediator, care incearca sa creeze un climat de comunicare in care medicul si pacientul au oportunitatea de a vorbi si, cel mai important, de a se asculta unul pe altul. Fiecare parte are posibilitatea de a familiariza cealalta parte cu suferinta lui”. Cei mai multi mediatori cu experienta in medierea cauzelor de malpraxis au sustinut ca dialogul nepatimas este “un factor important pentru solutionarea unei cereri de mediere”.

Medierea este in umbra legii, o negociere facilitata si nu stabileste vinovatia sau nevinovatia unei parti”

Conferentiarul Cristian Stan a explicat modul in care are loc un proces de mediere, care sunt obligatiile, dar si beneficiile pe care le au partile in finalul unei medieri reusite. Astfel, Stan a aratat ca “medierea in umbra legii” inseamna de fapt ca ” ambele parti cauta sa inteleaga si sa convinga cealalta parte, ca estimarea sa este cea mai buna”. In ceea ce priveste chintesenta unui proces de mediere, Stan a explicat ca: “Medierea este, in esenta, o negociere facilitata iar mediatorul nu este factor de decizie, ci partile sunt factorii de decizie. (…)

Mediatorii nu impun o rezolutie, cu exceptia cazului in care ambele parti sunt de acord si se va incheia un acord scris privind rezolvarea cererii de despagubire”. In ceea ce priveste modul in care se desfasoara procesul de mediere, conferentiarul Cristian Stan a explicat ca: “Medierea, de obicei, incepe cu un mediator care explica procesul si regulile sale de baza. El va cere partilor sa semneze un acord de mediere.

Acest acord obliga toti participantii sa pastreze confidentialitatea asupra comunicarilor facute si documentelor de care iau cunostinta in timpul medierii. Daca se ajunge la un acord final dupa mediere, informatiile pot ramane confidentiale, in cazul in care acest lucru este stipulat ca parte a acordului. Fiecare parte are oportunitatea de a expune propria versiune asupra litigiului, iar avocatii pot participa si ei sau pot vorbi cu partile, aceasta fiind o chestiune de intelegere intre avocat si clientul sau.

 Medierea nu urmareste stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei unei parti. In cazul in care nu ajung la un acord, partile pot continua prin intermediul unui proces solutionarea litigiului, ca si cum medierea nu a avut loc”. Spre deosebire de conciliere sau arbitraj, avantajul medierii este lipsa riscului de a pierde ceva si timpul scurt in care se poate solutiona o cauza. De asemenea, in cazul unei medieri, unde partile nu trebuie sa aduca dovezi pentru a isi sustine cauza, victimele malpraxisului medical sunt scutite de sute de drumuri pe la diverse institutii, pentru certificate sau alte documente, de asteptat pe la usi ore in sir pentru o stampila, si de umilinta de a fi nevoit sa isi demonstreze propria schilodire.

Sursa:Lumea Justitiei

 

lonestar.jpg

Oamenii au dreptul la informare.De aceea azi, ne-am propus sa va informam.Sa cunoasteti absolut totul despre medierea financiar bancara, despre Uniunea Mediatorilor Bancari si cum va poate ajuta aceasta.

Mai jos prezentam raspunsurile la potentialele intrebari pe care ni le puteti pune in cadrul unei sedinte de informare obligatorii,prevazute de L 202/2010 privind mica reforma, intrata in vigoare din data de 26.11.2010

Ce este Uniunea Mediatorilor Bancari ?

UMB s-a constituit in Noiembrie 2009 din initiativa a cinci mediatori autorizati de  Consiliul de mediere inscrisi in ,,Tabloul mediatorilor autorizati” specializati in mediere, cu o buna cunoastere a mediului social, industrial, financiar-bancar, comercial si familial.

UMB are specialisti calificati pentru a interveni in orice domeniu si mai cu seama in medierea conflictelor din domeniul financiar - bancar.

Membri uniunii sunt licentiati ai Facultatilor de Drept si Stiinte Economice

Ce este medierea financiar - bancara?

Medierea financiar - bancara este o procedura care permite prevenirea si rezolvarea certurilor, disputelor, conflictelor si litigiilor cu rapiditate dintre banci,societatile de leasing,  asigurari si clienti acestora, utilizand ajutorul mediatorilor pregatiti si specializati in medierea conflictelor financiar - bancare care, pastrandu-si neutralitatea, ajuta sa se ajunga la un acord avantajos pentru ambele parti participante la mediere.

In cadrul UMB medierea este practicata dupa standarde internationale (modelul standard de conduita) – ABA American Bar Association (Asociatia Barourilor de Avocati din America) - ACR Association for Conflict Resolution (Asociatia pentru Rezolvarea Conflictelor) si AAA American Arbitration Association (Asociatia Americana de Arbitraj ) – europene (Codul European de Conduita pentru Mediatorii Uniunii Europene ) si nationale (Codul de etica si deontologie al mediatorilor din Romania).

Cum pot obtine mai multe informatii ?

Contactati-ne, se poate fixa o intalnire.

Ce este procesul de mediere ?

Medierea financiar - bancara este un proces benevol, fara constrangeri, in care partile aflate in conflict cauta, de-a lungul mai multor etape in care sunt asistate de un mediator, sa gaseasca punctele unui acord posibil care sa permita rezolvarea totala sau partiala a conflictului.

Medierea se desfasoara ca un proces secvential, clar si transparent, pe care clientii UMB il cunosc.

Totusi nu toate disputele pot fi rezolvate prin mediere, de aceea se evalueaza mai intai posibilitatea rezolvarii prin mediere a fiecarui caz in parte.

Medierea se desfasoara intr-un spatiu neutru, in prezenta partilor aflate in conflict si cu ajutorul mediatorului care, fie in sedinta comuna, fie in sedinta individuala, cauta o solutie pentru rezolvarea conflictului.

Prin experienta acumulata de profesionistii UMB, media sedintelor pentru a se ajunge la o solutie este de trei sedinte de doua – trei ore fiecare.

Cum se desfasoara procesul de mediere ?

In procesul de mediere exista mai multe etape care pot fi sintetizate dupa cum urmeaza :

- Solicitarea medierii
- Evaluarea posibilitatii medierii
- Contacte preliminare ale mediatorilor autorizati membri UMB cu partile.
- Acordul partilor pentru realizarea medierii (in cazul in care realizarea medierii nu este prevazuta intr-un contract sau intr-un document de prevenire a conflictelor).
- Realizarea unei etape pregatitoare intre mediatorii autorizati membrii UMB, parti si avocatii lor (separat). In anumite situatii ea poate fi realizata prin e-mail sau prin orice alte forme de comunicare, cum ar fi, de exemplu, videoconferinta.
- Semnarea de catre fiecare parte a contractului de mediere
- Realizarea sedintelor de mediere
- Redactarea si verificarea textului acordului de mediere.
- Semnarea acordului de mediere.
- Incheierea procesului verbal de inchidere a procesului de mediere

Care sunt beneficiile personale, pentru intreprinderea mea sau institutie daca se face apel la mediere ?

Caracteristicile medierii sunt numeroase, ceea ce o face mai avantajoasa pentru persoane, intreprinderi, organizatii si institutii.
In general, avantajele medierii sunt:

Confidentialitate totala (mediatorul si toti participantii pastreaza confidentialitatea iar mediatorul nu poate fi martor in eventuale procese juridice);
Simplitatea procesului (fiind un proces privat, clientii decid si cauta solutia);

Controlul rezultatelor de catre clienti (fiind un proces benevol, puterea de decizie apartine in exclusivitate clientilor);

Solutie rapida (pentru majoritatea litigiilor care pot fi rezolvate prin mediere, media este de trei sedinte de doua – trei ore fiecare);

Costul inferior fata de alte procedee de rezolvare a conflictelor (medierea are tarife inferioare celor prevazute pentru arbitraj si procesele in instanta);

Rolul mediatorului/mediatorilor: mediatorii organizeaza si conduc medierea. Prezenta si metodologia lor favorizeaza o ambianta orientata spre viitor.

Am deja un avocat. De ce trebuie sa recurg la serviciile dumneavoastra?

Avocatii partilor au un rol important si necesar pe tot parcursul procesului de mediere, acordand asistenta necesara clientilor lor in diferite momente ale medierii.

Mediatorii autorizati membri ai UMB nu ofera consiliere juridica. Mediatorul nu reprezinta partile.

Serviciile mediatorilor autorizati membri ai UMB permit evaluarea prealabila a disputei astfel incat sa se poata stabili daca este posibila rezolvarea sa prin mediere.
Medierea financiar - bancara permite restabilirea sau ameliorarea litigiului dintre parti.

Prin medierea financiar - bancara se cauta o solutie in care preocuparea este de a satisface interesele partilor, fara a crea situatii de invingatori si invinsi urmarindu-se sa se pastreaza relatiile prezente si viitoare.

Mediatorul bancar pastreaza o pozitie de neutralitate fata de clienti si nu are putere de decizie.

Obiectivul sau este de a facilita si promova discutia intr-o forma organizata, care sa conduca la solutii pozitive pentru clienti.

Poate medierea sa rezolve toate problemele ?

UMB considera ca medierea este ideala in situatii de interdependenta, cand se doreste pastrarea relatiei si restabilirea acesteia pe baze mai trainice.
Medierea poate avea un caracter preventiv (prevenirea viitoarelor conflicte ) sau  “rezolutiv” (rezolvarea conflictelor declarate).

Medierea cu caracter preventiv este utilizata cand se stabilesc contracte pentru crearea asociatiilor, extinderea intreprinderilor si acorduri de orice tip.

De asemenea, medierea mai este eficienta pentru stabilirea intelegerilor in grupuri de lucru, comitete si organe consultative, precum si in cazul deciziilor mixte.
Medierea rezolutiva se utiliizeaza in orice moment al conflictului, in faza incipienta, latenta, declarata, avansata. Medierea este eficienta chiar si in situatiile in care disputa s-a accentuat.

Medierea poate fi utilizata intr-un moment oarecare al evolutiei unei dispute si permite relansarea negocierilor directe intre parti.

Cum stiu ca acordul stabilit se va respecta ?

Ce tip de act se incheie ? Are el valoare juridica ?

Acordul care rezulta in urma unei medieri este un contract intre parti si nu impiedica recurgerea la justitie sau arbitraj.

In ce priveste obligatiile contractuale, partile au dreptul de a stabili in mod liber continutul contractului  care defineste acordul obtinut prin mediere.

Acordul de mediere poate prevedea in continutul sau clauze pentru realizarea sa si penalitati pentru incalcarea sa, precum si alte garantii.

Ca orice alt contract, in caz de nerespectare, va putea face apoi obiectul unei alte medieri, arbitraj sau actiune judiciara.

UMB face apel la sprijinul avocatilor partilor in toate momentele medierii si in special pentru redactarea acordului final.

Unde are loc medierea ?

Sedintele de mediere au loc in spatiile sugerate de mediatorii autorizati membri ai UMB. Ele mai pot avea loc si in birourile membrilor UMB sau intr-un spatiu neutru, de comun acord cu participantii.
Spatiile trebuie sa permita o ambianta calma, propice intalnirilor cu toti participantii si pentru intalnirile cu fiecare parte prezenta la mediere.

De comun acord cu clientii, medierea poate fi realizata si intr-un alt spatiu care prezinta aceste caracteristici.

Cat dureaza o mediere ?

Depinde de caracteristicile si complexitatea conflictului. Totusi, datorita experientei mediatorilor profesionisti ai UMB, pentru majoritatea conflictelor in care se ajunge la un acord prin mediere, media este de doua sau trei sedinte a cate doua – trei ore fiecare.

De obicei, la sfarsitul celei de-a treia sedinte, daca partile simt ca nu exista o evolutie pozitiva in sensul rezolvarii partiale sau totale, mediatorul sugereaza suspendarea medierii.

Sedintele aditionale pot fi necesare pentru redactarea acordului de mediere intre partile participante.

Care sunt costurile?

Costul unei medieri este inferior altor metode de rezolvare a conflictelor.

Membri UMB practica o taxa administrativa, initiala de deschidere a procedurii de evaluare a posibilitatii de mediere.

Fiecare sedinta are un pret fix /ora de mediere. In medierile intre institutii, se poate ca preturile sa fie mai mari in stabilirea acordului, in functie de caracteristicile institutiilor aflate in conflict. Pentru o evaluare prealabila, consultati un Birou de mediator,membru al UMB.

Cine plateste ?

Fiecare parte va plati la Biroul mediatorului membru UMB, o taxa administrativa initiala pentru deschiderea procedurii de mediere.

UMB propune plata in parti egale pentru costurile sedintelor de mediere, totusi partile se pot pune de acord in mod liber intre ele asupra suportarii costurilor.

Formula stabilita pentru plata onorariilor va fi consemnata intr-un Contract de mediere acceptat de catre fiecare dintre parti impreuna cu mediatorul autorizat membru al UMB, inainte de realizarea medierii.

Cine sunt mediatorii ?

Mediatorii autorizati membri ai UMB sunt profesionisti formati in mediere,specializati in medierea conflictelor financiar - bancare, in acord cu metodele si procedeele codului deontologic al mediatorului.

Toti mediatorii membri ai UMB au o pregatire superioara si au efectuat o formare specifica si continua conforma cu metodologia UMB.

Munca lor este supervizata si evaluata periodic.

Si daca nu se ajunge la un acord ?

In cazul in care partile nu ajung la un acord prin mediere, acestea pot sa opteze pentru alte metode alternative de rezolvare a conflictelor. Medierea nu impiedica utilizarea unei actiuni juridice sau prezentarea conflictului unei instante competente.

In acord cu regulamentul intern al UMB si legea medierii, mediatorul sau mediatorii prezenti la mediere nu pot fi martori si nici nu pot divulga continutul sedintelor de mediere.Notitele luate de mediatori in timpul sedintelor de mediere sunt, in mod obligatoriu, distruse la sfarsit in prezenta partilor.

Cine participa la mediere ?

Dupa experienta mediatorilor profesionisti ai UMB, la mediere trebuie sa participe  raspunzatorii directi ai fiecarei parti sau persoane mandatate cu putere definitiva de decizie asupra aspectelor care fac obiectul litigiului sau litigiilor.

Cu ocazia sedintelor de mediere, va fi tot timpul asigurata prezenta a unu sau doi mediatori ai UMB. Mai pot participa si avocatii clientilor.

In afara de clientii, care sunt necesari rezolvarii conflictului, alte persoane pot asista la mediere, dar prezenta lor va fi tot timpul supusa, in prealabil, acordului mediatorului si clientilor.

Cum pot preciza in contractele mele recurgerea la mediere?

Medierea poate evita numeroase costuri si face mai usoara rezolvarea conflictelor intr-un timp mai scurt. Preturile accesibile permit clientului sa participe frecvent la un proces de mediere.

UMB recomanda tuturor persoanelor, organizatiilor financiar-bancare si intreprinderilor sa includa in contractele pe care le semneaza o clauza de mediere prin care partile se angajeaza sa recurga la mediere inainte de a deschide un proces juridic sau judiciar.

“ Partile in acest contract, …………”A”………….. si …………”B” ……………, sunt de acord ca, oricare ar fi litigiul care rezulta din prezentul contract, acesta sa fie supus, cu prioritate si inainte de orice recurgere la o alta modalitate de rezolvare a conflictelor, medierii de catre unul din mediatorii autorizati ai Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania si la care partile prezentului contract declara ca sunt de acord sa adere din acest moment. “

 

  • ESTE MEDIEREA O ALTERNATIVA PENTRU ATENUAREA SPIRITULUI CONFLICTUAL?

25 November 2010 - Romina Pollyanna PASCU-MARIAN, Gheorghe PASCU-MARIAN  

1. Scurta incursiune istorica in spatiul european din perspectiva medierii conflictelor

Modelul prusac

Dupa Congresul de pace de la Viena din 1814-1815, in urma caruia teritoriul european este reoranduit, regiunile germane de la stanga Rinului raman sub ocupatie franceza. In imperiul prusac (cu exceptia Rheinpreussiei), in 1827 se introduce institutia, conceptul, Arbitrului/Conciliatorului (Schiedsmann).

Sarcina acestuia este de a incerca sa aduca impacare partilor (in cazul conflictelor private de mica importanta), precum si in cazurile de “Injurii”. Aceasta incercare de conciliere este premergatoare instantelor ordinare.

Modelul prusac este urmat si de alte landuri germane, in asa fel incat ”institutia conciliatorului” este preluata in calitate de concept juridic in codul de procedura penala din 1887 prin amendamentele privitoare la atingerea adusa drepturilor si liberatilor personale. Landurile Berlin, Hessen, Niedersachsen, Nordrhein-Westfalen, Rheinland-Pfalz, Saarland und Schleswig-Holstein pastreaza modelul prusac, in timp ce in landurile est-germane Brandenburg, Mecklenburg-Vorpommern, Sachsen, Sachsen-Anhalt si Thuringen chiar si in vremea RDG-ului au existat sectii de conciliere in cadrul administratiilor locale. De mentionat este faptul ca in Sachsen, arbitrul/conciliatorul este intilnit sub titulatura de ”judecator de pace” (Friedensrichter).

Modelul englez

In Anglia, tribunalele de pace (”Justice of the Peace“) sunt introduse inca din sec. al XIV-lea de catre Regele Eduard al III-lea si functioneaza ca organ local de autoadministrare sub autoritatea regelui, avand atributia de a pastra linistea publica a comunitatii. Aceste tribunale de pace sunt administrate de laici, fara formatie juridica, indeplinindu-si atributiile onorific. Odata cu emigrantii englezi, modelul este  “exportat” catre America de Nord si Australia unde se mentine pina in zilele noastre.

Modelul francez

Franta introduce Tribunalele de pace (”Justice de paix”) in anul 1790. Judecatorii de pace sunt si aici alesi din randul laicilor dupa criterii de popularitate, apropiati de oameni si cu un nivel de cultura mai ridicat.

Ca particularitate, acestia isi desfasoara atributiile de cele mai multe ori in locuintele lor private si functioneaza inclusiv ca politie judecatoreasca, putand aplica amenzi pina la valoarea de 15 franci sau sa emita ordine de retinere, arest, pe o periada de 5 zile. In anul 1958 tribunalul de pace este inlocuit cu ”Tribunal d’instance“, corespondentul judecatoriei.

Institutia tribunalului de pace este prezenta si in cele 2 cantoane de est ale Belgiei, in  Luxemburg si anumite cantoane Elvetiene (din 1995 si in Sudtirol).

2. Repere de ordin general ale sistemului german

Entitatea in sistemul juridic german o aduce anul 1877. Ceea ce nici unul dintre imparatii germani nu a reusit pina la acea data este organizarea juridica unitara. Acest lucru devine posibil prin emiterea Legilor Imperiului (Reichjustizgesetz).

Sub aceasta titulatura se regasesc toate actele normative emise in 1877 si intrate in vigoare  un an mai tarziu, respectiv la 1 octombrie 1878, si care contin reglementari ale principalelor ramuri de drept, respectiv:
- Codul de procedura civila – Zivilprozessornung (ZPO)
- Codul de procedura penala – Strafprozessordnung (StPO)
- Organizarea justitiei – Gerichtverfassungsgesetz (GVG)
- Dreptul insolventei – Konkursorsdnung (KO).

Acestea se completeaza cu acte normative corelative cum ar fi normele referitoare la exercitarea profesiei de avocat, legea costurilor de judecata s.a.

Reglementarile de ordin procedural civil sunt cuprinse in lucrarea mai sus amintita (ZPO), culegerea initiala fiind cunoscuta si sub titulatura “mama tuturor regulilor procesuale”.

Necesitatile actuale  de ordin politic, economic si social, conduc spre adoptarea asa numitei EGZPO. Incepand cu 1999 Germania se pregateste pentru adoptarea noii monede euro, proces care se reflecata in emiterea de actele normative succesive, acestea culminand cu reforma sistemului juridic german din 2002.

De interes pentru subiectul tratat este de fapt culegerea de acte normative “Einführungs Gesetz in Zivilprozessordnung” (EGZPO) (rom. ”introducere in procedura civila”) prin care legiuitorul german statueaza normele actuale. Lucrarea contine principalul izvor de drept al materiei pe care o vom trata in cele ce urmeaza.

Punctul de plecare este art. 15 din EGZPO (BGBI 1999 S 2400 f) care deschide posibilitatea landurilor germane de a apela la procedura de mediere. Conform articolului mai sus amintit, procedura de mediere anterioara primei instante  este obligatorie in cazul litigiilor care au ca obiect raporturi juridice patrimoniale a caror valoare nu depaseste suma de 750 de euro, in anumite litigii intre vecini, precum si in litigiile care au ca obiect raporturi juridice pesonale, mai precis dreptul la onoare in cazul in care nu i s-a adus atingere prin mijloace media (TV, radio, presa).

Din cele 16 landuri ale Germaniei, 9 introduc obligativitatea medierii ca masura anterioara procesului jurisdictional, acestea fiind Bayern, Baden-Wurttemberg, Brandenburg, Hessen, Niedersachsen, Nordrhein-Westfalen, Saarland, Sachsen-Anhalt, Schleswig-Holstein [1].

Intorcandu-ne la subiectul anuntat, vom trata aceasta tema din perspective legislativa adoptata de landul Baden-Wurttemberg.

3. Terminologie – considerente etimologice

Atat din punct de vedere semantic cat si ca efect juridic, trebuie facuta o delimitare foarte clara intre termeni, prelucrarea conflictelor distingandu-se de operatiunea de negociere.

Ca idee de principiu, metoda de prelucrare a conflictelor este negocierea, doua parti aflate pe pozitii adverse incearca de cele mai multe ori sa ajunga fara ajutorul tertilor la un acord. Totodata termenul de ”negociere” este folosit si in situatiile in care partile sunt sustinute de avocati in incercarea de a se intelege. Trebuie de asemenea adaugat ca negocierea poate avea finalitati nenumarate, in negociere se folosesc tehnici si strategii manipulative in atingerea scopului propus (competitive negotiation strategy), dar ca substrat vorbim de o colaborare, iar nu de un litigiu in sine.

Termenul mediere este folosit in tarile in care engleza este limba oficiala si descrie situatia prin care o terta persoana, fara competanta de a decide in conflictul partilor, isi da concursul, ajuta la rezolvarea acestuia.

Scopul principal al medierii este ceea ce numim “win win – solution”, principiu diametral opus de caracteristicul “totul sau nimic” din procesul civil.

Ca o paranteza, termenul “mediere” s-a instituit, respectiv s-a statornicit, cu precadere in materie de drept familial, la separare si divort.

Arbitrajul – “Schiedverfahrens” – este termenul prin care se descrie medierea in raporturile de natura economica.

4. Prezentarea legii – notiuni generale

Legea medierii conflictelor  (“Streitschlichtungsgesetz”) a fost emisa la data de 28.06. 2000 si a intrat in vigoare la data de 01.10.2000, fiind publicata in Monitrul Oficial Baden-Wurttemberg 2000 S. 470.

In acceptiunea legiuitorului, inlocuirea regulilor conflictuale aplicabile in instanta cu alternativa medierii poate preintampina actiunea in justitie, in ipoteza in care cel putin teoretic o rezolvare consensuala, respectiv acordul de vointa al partilor in anumite spete, poate avea in fapt o cadere mai mare decat impunerea unei hotarari judecatoresti.

Medierea obligatorie este vazuta ca o solutie pentru usurarea instantelor, scaderea costurilor si nu numai.

In introducerea brosurii de prezentare a legii emisa de catre Ministerul Justitiei al landului Baden-Württemberg (prin departamentul de presa) in anul 2004, Ministrul de Justitie al landului,  prof. dr. Ulrich Goll  afirma “Ceea ce in Statele Unite al Americii si pentru vecinii nostrii din Europa din Tarile de Jos  este de la sine inteles ar trebui sa devina si pentru noi rutina. In acest mod se poate ajunge la acalmie juridica, angajandu-se propria raspundere in negociere a cetatenilor nostrii.” [2].

In ceea ce ne priveste, am dori sa facem trimitere la modelul american, raportat la metodele de a media situatiile conflictuale de orice natura.

In America anilor 80, in California, timpul de asteptare la declansarea actiunii in justitie in materie civila ajungea pana la 4 ani [3].

In Minnesota (Saint Paul) a luat fiinta, in 1976, Conference on the Causes of Popular Dissatisfaction with the Administration of Justice, asa numita Pound Conference.

Coincidenta sau nu, 2 ani mai tarziu, presedintele Tribunalului Suprem al Germaniei, Ernst Benda, semnaliza un deficit in ceea ce priveste implicarea personala a oponentilor intr-un conflict.

5. Procedura propriu-zisa

Conditii formale

Procedura este obligatorie (cu derogarile legale) numai in cazul in care partile au sediul locativ, social sau resedinta in Baden-Württemberg, in raza de actiune a aceleiasi judecatorii.

Regulile enuntate de lege sunt structurate pe 3 teme principale care se refera la:

A. Persoana mediatorului
B. Organizarea, configurarea procedurii de mediere
C. Atributiile in cadrul sectiei de mediere.

A. In Baden-Württemberg medierea este condusa de avocati. Conform art. 3 alin. 2 din lege, judecatoriile trebuie sa puna la dispozite o lista cu mediatorii inscrisi precum si cu sectiile de mediere.

B. Conform art 1, legea se aplica in urmatoarele situatii:
- in litigiile avand ca obiect raporturi juridice patrimoniale a caror valoare nu depaseste suma de 750 de EURO;
- in actiuniile in pretentii privitoare la transportul substantelor de utilitate publica pe proprietate privata (gaz etc.), sediul materiei fiind art. 906 BGB (C. civ.);
- actiuni revendicative legate de servituti si superficii;
- litigiile in care partiile se afla in relatii de vecinatate, cu exceptia cazurilor in care cel putin una dintre parti este persoana juridica [4];
- in litigiile avand ca obiect atingerea drepturilor personale, privitoare la onoarea persoanei, cu conditia ca lezarea acesteia sa nu fi fost facuta prin canale media (TV sau radio).

C. Cat priveste organizarea sectiilor de mediere legea cuprinde prevederi referitoare la alcatuirea acestora, personalul si atributiile acestuia. Astfel, personalul sectiilor de mediere de pe langa judecatorii este format din grefieri in a caror sarcina cad urmatoarele responsabilitati:
- inregistreaza cererea de mediere a solicitantului;
- numeste un mediator;
- distribuie cauza catre unul dintre mediatorii din lista, dupa un sistem prestabilit in principiu;
- transmite mediatorului cererea, precum si data la care aceasta a intrat spre prelucrare;
- arhiveaza protocolul.

Atributiile ce decurg direct din procedura propriu-zisa cad, evident, in sarcina mediatorului. Astfel, acesta:
- transmite paratului cererea de mediere a reclamantului;
- citeaza partile la sedinta de mediere, la sediul avocatial sau in alta locatie aleasa;
- conduce procedura de negociere propriu-zisa, avand ca scop final ajungerea la un consens;
- redacteaza protocolul care contine intelegerea partilor;
- elibereaza adeverinta cu privire la esecul medierii daca aceasta nu a avut loc in interiorul unui termen de 3 luni.

Conditii de fond si de forma cu privire la cererea de mediere

Conform art. 5 din lege cererea de mediere trebuie depusa de catre reclamant la sediul sectiei de mediere de pe langa judecatorie in  forma scrisa sau verbal (caz in care personalul sectiei de mediere va documenta acest lucru printr-un protocol).

Cererea trebuie sa contina numele si adresa partilor, scurta prezentare a spetei, stadiul actual, obiectul cererii si trebuie semnata de catre reclamant si/sau reprezentantul legal al acestuia.

Citarea partilor

Mediatorul este obligat sa citeze (ora si locul) partile prin sistemul de posta cu confirmare de primire, paratul primind un exemplar din cererea si pretentiile reclamantului, si, in acelasi timp, sa expuna efectele juridice ce decurg in cazul neprezentarii.

Prevederile legate de prezenta partilor sunt cuprinse la art. 8, dupa cum urmeaza:
- se prevede obligativitatea prezentei personale a partilor;
- derogarile se refera la: cazul in care se deleaga o persoana care este in masura sa clarifice situatia, cazul persoanelor juridice care se prezinta prin reprezentantii legali, cazul parintilor, in calitate de reprezentanti legali ai copiilor;
- partile pot apela la serviciile de specialiatea ale unui avocat;
- in cazul unei absente motivate se procedeaza la o noua intalnire.

Efectele juridice ale neprezentarii partilor

In cazul in care reclamantul nu se prezinta fara a motiva absenta intr-un interval de o saptamana anterior termenului stabilit pentru mediere, cererea se considera respinsa; in acest caz nu este obligatorie adeverinta care sa ateste ca medierea nu a avut succes.

In cazul in care paratul anunta inainte de termenul stabilit pentru mediere, in forma scrisa, faptul ca nu va lua parte la acesta, reclamantul nu mai trebuie sa se prezinte la sediul mediatorului; in acest caz incercarea de mediere este considerate fara succes.

In cazul neprezentarii paratului la mediere, fara o motivatie scrisa intr-un interval de o saptamana dupa data la care ar fi trebuit sa aiba loc medierea, se presupune ca acesta nu a dorit sa ajunga la un consens, caz in care se elibereaza o adeverinta reclamantului care sa certifice lipsa de success a incercarii de conciliere.

Procedura propriu-zisa

Medierea nu are loc in sedinta publica, cu exceptia cazului in care partile au convenit contrariul. Negocierea se desfasoara oral; in cazul in care este intrerupta, din orice motive, se convine la o noua intalnire fara obligativitatea citarii partilor.

Cat priveste proba cu martori, aceasta nu trebuie administrata dupa regulile tribunalului; martorii pot fi audiati in cazul in care sunt adusi la negociere cu preluarea costurilor de catre partea interesata. Cu acordul partilor, chiar in lipsa acestora sau a reprezentantilor legali, pot fi luati in considerare martori.

Cat priveste obligatia de arhivare a inscrisurilor generate de procedura de mediere, acestea trebuiesc pastrate si arhivate pe o perioada de 5 ani de catre mediator.

Taxa de mediere

Taxa de mediere este perceputa de mediator si reprezinta un sistem progresiv, dupa cum urmeaza:
- in cazul in care nu are loc procedura de mediere, mediatorului ii revine suma de 80 euro plus TVA;
- in cazul in care are loc procedura de mediere, fara a se ajunge insa la un consens, mediatorului ii revine suma de 100 euro plus TVA;
- in cazul in care prin intermediul mediatorului se ajunge la o intelegere mediatorul este renumerat cu suma de 130 euro plus TVA.

6. Arbitrajul din perspectiva Uniunii Europene

In aprilie 2002 Comisia Europeana a dat publicitatii Cartea Verde cu privire la procedura de aplanare a litigiilor. In iulie 2004 a emis lucrarea “Codul deontologic al Mediatorilor” (Verhaltenskodex für Mediatoren) care a fost primit cu mare entuziasm de catre persoanele de specialitate.

Directiva 2008/52EG a Parlamentului European (21 mai 2008) reglementeaza aspecte ale medierii in materie civila si societara.

7. Concluzii

La 10 ani de la emiterea legii pe care succint am prezentat-o in randurile de mai sus, la Berlin, in data de 19 iulie 2010, Ministrul Justitie din Germania declara: “Intr-o societate de drept in continua schimbare, caracterizata printr-un simt conflictual ridicat, posibilitatiile generate de mediere ar trebui sa castige cat mai mult loc.”.

In ceea ce ne priveste, consideram ca intelegerea voluntara a partilor este preferabila. Hotararile judecatoresti, fiind impuse partilor, de cele mai multe ori nu concorda cu vointa acestora, care ar putea fi adusa la un numitor comun prin simplul fapt ca aplanarea conflictului nu se desfasoara intr-un mediu formal.

Un alt avantaj al medierii este antrenarea raspunderii partilor, o implicare mai mare a acestora.

Totodata, consideram ca nu trebuie neglijate implicatiile de ordin psihologic legate de increderea care se acorda partilor in administrarea rationala a conflictului; partile sunt influentate la nivel subtil de gandul ca ”pacea” sta in mainile lor.


[1] Din punct de vedere constitutional fiecare bundesland este o republica parlamentara, cu propria constitutie (pe langa Constitutia Germaniei – Grundgesetz), propriul guvern si ministri la nivel de land; propriul prim-ministru, reprezentanta la Bund (Parlament) in Berlin, proprie legislatie in domenii specifice cum ar fi cultura, invatamantul, politia si altele.

[2] Angajarea raspunderii cetatenesti in negociere este modelul japonez in materie de arbitraj.

[3] In aceeasi perioada, respectiv mai 1983, in Germania, Helmut Kohl, la primul sau discurs de guvernare, pleda pentru necesitatea medierii anterioara adresarii in prima instanta.

[4] Germania are reglementari legale distincte, prin acte normative distincte (Nachbarschaftsgesetz), care completeaza prevederiile Codului civil, in ceea ce priveste raporturile de vecinatate. Landul Baden-Württemberg a fost primul land german care a emis o lege de reglementare a raporturilor de vecinatate. Prima versiune,  aparuta in 14.12.1959, reglementeaza dreptul constructiilor invecinate, al culturilor/plantelor invecinate, norme de granituire s.a.


Romina Pollyanna PASCU-MARIAN
avocat, Baroul (Camera Avocatilor) Karlsruhe
mediator, Judecatoria Karlsruhe

Gheorghe PASCU-MARIAN
consilier economic extern

 

Botooanenii îoi pot rezolva amiabil litigiile

Oficiul va incheia protocoale cu toate instantele circumscrise judetului. Deja au fost trimise scrisori de intentie si liste de propuneri Tribunalului Botosani. Botosanenii vor beneficia de consultanta gratuita

Oficiul Judetean de Mediere(OJM)  Botosani a fost infiintat în baza Hotarârii nr. 07 / 06.10.2010 a ONM alaturi de alte 38 de oficii din tara. Sediul institutiei este pe strada Nicolae Iorga nr. 15, lânga Liceul Laurian.

Directorul OJM este avocat-mediator Corina Andrei.

 Institutie a impacarii partilor, medierea poate solutiona litigii legate de partaje succesorale, somatii de plata, divort . nerespectarea clauzelor contractuale dintre angajati si angajatori , lovirea sau alte violente ; vatamarea corporala , tulburare de posesie  si altele.”

Medierea poate avea loc inaintea declansarii procesului in instanta, in timpul acestuia sau chiar , desi mai rar, dar nu imposibil,  in faza executarii silite” a declarat Catalin Alexandru Grigorao , purtator de cuvant OJM Botosani.

Pot apela la mediere atat persoane fizice, cat si persoane juridice

Sursa:Adevarul.ro

 La inceput au fost doar mediatorii bancari. Acum, sub auspiciile Oficiului National de Mediere au patruns si cei in ale caror atributii legale intra stingerea litigiilor penale.

Majoritatea fosti ofiteri in structurile de elita ale Politiei, actualii mediatori au avut surpriza sa constate ca singurii care le cam calca pragul cabinetelor sunt „clienti” vechi.

Membri ai mafiei tiganesti, dispusi sa renunte la traditionalele staboare pentru noul mod de impacaciune.

Mai ales ca acesta este mult mai ieftin si mai sigur, ca nu mai e loc de intors.

Astfel, pentru o taxa de inregistrare de 200 lei si un onorariu de alti 500 lei, rromii se inghesuie sa scape de acuzele ce li se aduc de unii confrati care „au dat-o in Garda”.

Iar cum printre infractiunile ce pot fi mediate se numara lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, violarea de domiciliu, seductia, furtul, abuzul de incredere, distrugerea, tulburarea de posesie sau abandonul familial afacerea pare una de viitor.

Pentru ca, spre deosebire de instanta, aici totul se termina in cel mult o zi, basca posibilitatea de a te impaca pe bani.

Iar actiunea penala inceteaza……….

Sursele : Ziarul National & 

Ziare.ro.antena3.30

 

• Mediatorii bancari incearca sa intervina pentru stingerea conflictelor dintre banci si clientii aflati in incapacitate de plata

• Iesenii care au apelat la mediatori bancari au fost directionati spre Botosani

• Activitatea Uniunii Mediatorilor Bancari a fost blocata de autoritatea de reglementare in domeniul medierilor



In conflictul creat din cauza crizei intre institutiile bancare si clienti a aparut un nou actor, care incearca sa negocieze impacarea dintre cele doua parti.

Uniunea Mediatorilor Bancari (UMB) s-a infiintat in urma cu un an, speculand o zona de nisa in activitatea judiciar-bancara.

“Mediatorii trebuie sa fie extrem de bine pregatiti, sa cunoasca mecanismele bancare, dar si sistemul juridic. Din acest motiv, numarul mediatorilor bancari este limitat”, a declarat Tudor Tatu, presedintele UMB.

Practic, mediatorii bancari sunt cei care doresc sa intervina atunci cand un client al bancii nu-si mai poate plati ratele la creditul contractat.

“Interesul este atat al bancii, cat si al clientului, pentru ca banca recupereaza banii, iar clientul evita executarea silita”, a precizat Tatu.

Practic, medierea intre clienti si banci nu are in sine, dupa derulare, valoare executiva. In aceasta situatie, daca cele doua parti se pun de acord prin mediere, se incheie un act aditional la contract.

Nu exista mediator la Iasi

Desi functioneaza de aproape un an, Uniunea Mediatorilor Bancari nu are nici o filiala in Moldova si nici un reprezentant la Iasi pentru ca, spune presedintele organizatiei, nu a solicitat nimeni sa devina membru.

“Interes nu se poate spune ca nu este, pentru ca am avut clienti din Iasi. In primavara am avut cateva solicitari de mediere, de la persoane fizice care nu mai puteau achita leasing-ul la masina si nu s-au inteles cu bancile.

Cererile de la Iasi le-am directionat la Botosani, unde avem doi colegi mediatori, iar unele au fost solutionate. Din pacate, lumea apeleaza la mediere cand este prea tarziu, cand executarea silita este deja in faza finala”, a declarat Tudor Tatu, presedintele UMB.

In ceea ce priveste aparitia mediatorilor bancari la Iasi, Tudor Tatu sustine ca se are in vedere deschiderea unei filiale judetene, daca se vor gasi persoane pregatite dispuse sa intre in Uniune.

“Multi mediatori nu sunt specializati in domeniul bancar si, practic, este vorba si de o lipsa de incredere in propriile lor forte.

Noi avem si un parteneriat cu Institutul Bancar Roman pentru cursuri de specializare, iar luna viitoare speram sa atragem cat mai multi mediatori.”

Schimbarea legislatiei

Potrivit mediatorilor grupati in Uniunea Mediatorilor Bancari, clientii bancilor vor primi in curand o mana de ajutor din partea legislativului.

“Din cate stiu, pana la sfarsitul anului vor iesi din peisaj executorii bancari, iar executarile, daca va fi cazul, le vor face executorii judecatoresti.

Este o masura care ajuta clientii bancilor pentru ca executorii bancari sunt subordonati institutiei bancare si, practic, nu puteai reclama un abuz”, a precizat Tudor Tatu. Uniunea Mediatorilor Bancari este, insa, o institutie controversata si a fost atacata de Consiliul de Mediere, care reprezinta autoritatea de reglementare in domeniu.

Acesta a decis ca toate cursurile de formare a mediatorilor bancari organizate de UMB si Institutul Bancar Roman in acest an sunt invalide pentru ca nu au fost autorizate de autoritatea de reglementare, asadar mediatorii bancari atestati in urma cursurilor nu pot purta aceasta titulatura.

Decizia Consiliului de Mediere a fost atacata in instanta, iar procesul se afla la Curtea de Apel Bucuresti.

Sursa: bzi.ro

 

Medierea financiar-bancara poate evita problemele neplacute ale clientilor.

Expertii financiari si avocatii s-au întâlnit, sâmbata, la hotelul Melody / foto Ioana Tohat

Expertii financiari si avocatii s-au intalnit, sambata, la hotelul Melody

Specialistii din domeniu s-au reunit la Cluj pentru popularizarea acestei solutii. Medierea juridica si cea financiar-bancara vor deveni, in curând, o practica uzuala la Cluj, astfel incât un conflict de natura bancara sau juridica ori un litigiu de munca va trece prin mâinile unui mediator.

Aceasta este ideea pe care au transmis-o sâmbata reprezentantii Uniunii Nationale a Barourilor din România, ai Uniunii Mediatorilor Bancari din România si cei ai bancilor.

“Am stabilit câteva puncte ce vor trebui detaliate intr-o intâlnire viitoare care ar trebui sa aiba loc anul viitor, undeva in luna februarie. Este necesara inca o intrunire de acest gen, pe puncte de importanta.

Pentru insolventa s-a cerut o pregatire speciala si la fel pentru ordonanta de urgenta a guvernului (OUG) nr. .....................................................................

Continuarea pe Ziua de cluj

 

Nemultumirile legate de Ordo­nanta de Urgenta 50/2010 continua atat la nivelul bancilor, cat si al clientilor, aplicarea acesteia intr-un mod tipic romanesc impingand sistemul bancar pe un butoi de pulbere care este gata sa explodeze in orice moment.

Ceea ce pareau la inceput doar simple dezbateri pe internet legate de costurile ascunse ale creditelor, discutiile dintre clienti au ajuns la punctul in care un intreg proces colectiv sta sa inceapa impotriva bancilor.

Problema este ca aceasta nu este doar o simpla actiune in justitie, iar efectele proceselor intentate de clienti vor fi probabil, pe termen lung,

u suma nula, adica nimeni nu va castiga si nimeni nu va pierde.

Tocmai din aceasta cauza romanii nemultumiti pot apela la mediatorii bancari, statutul acestora fiind regle­mentat prin Legea nr. 192/2006 cu privire la mediere, dar si prin OUG 50 privind contractele de credit pentru consumatori.

Astfel, prin mediere se poate evita un lung proces in instanta, sistemul jude­catoresc din Romania fiind recu­noscut pentru incoerenta pe care o ofera. De altfel, atat clientii, cat si bancile pot avea de castigat, deoarece costurile si timpul ar fi substantial reduse.

Cat costa medierea bancara?

Mediatorul bancar nu are voie sa fie angajat al vreunei banci, dar trebuie sa cunoasca foarte bine intregul sistem bancar. Medierea poate fi solicitata de institutia financiara ori de client, sau de amandoua. Dupa discutiile preliminare este semnat un contract si se stabilesc un numar de intalniri, data si locul acestora.

Potrivit Uniunii Mediatorilor Ban­cari din Romania, beneficiile medierii sunt legate de faptul ca prin aceasta se sting conflictele existente, dar sunt preintampinate si alte neinteleri ulteri­oare. De asemenea, pe langa castigurile de ordin financiar pe care le ofera, medierea functioneaza pe criterii de neutralitate si impartialitate, niciuna din partile aflate in conflict nefiind afectata la nivel de imagine.

Mediatorul nu poate impune nicio conditie partilor, atat clientul, cat si banca fiind cei care hotarasc ce conditii sunt avantajoase pentru o solutie amia­bila. Totodata, sunt evitate chel­tuieli generate de procese, iar conflictele sunt solutionate intr-un timp scurt.

Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondiala, mediatorul bancar ii poate scuti pe cei care vor sa dea ins­ti­tutia de credit in judecata de cheltuirea unor sume mari de bani. In Romania, cheltuielile cu judecata se ridica la 20% din valoarea reclamatiilor depuse intr-un an, peste costurile din Polonia - 10%, Ungaria - 13% sau Slovenia - 18,6%. Totodata, romanii trebuie sa astepte pana la 18 luni pana sa primeasca o decizie finala de la prima instanta.

Cele mai scumpe taxe din valoarea recla­matiei sunt percepute in Cehia - 33%, Slovacia - 25,7%, Lituania - 23,6%, Marea Britanie - 23,4% si Bulgaria - 22,2%. In functie de durata de obtinere a deciziei la prima instanta, cel mai mult au de asteptat locuitorii din Slovenia - 1.350 de zile, Polonia - 830 de zile, Cehia - 820 de zile si Grecia - 819 de zile.

 Banca Mondia­la spune ca, desi toate bancile au sisteme proprii de rezolvare a reclamatiilor, numai 42% dintre clienti au cunostinta de existenta lor. Mai mult decat atat, institutia internationala arata ca acest sistem de rezolvare individuala a cazurilor nu indeplineste standardele UE in ceea ce priveste, din punctul de vedere al clientilor, criterii precum accesibilitatea, promptitudinea si corec­titudinea rezultatelor.

Mediatorul bancar din Romania percepe, in general, taxe cuprinse intre 200 si 500 de lei, iar costurile pot ajunge la 5%-10% din suma care face obiectul cazului. In Romania sunt 1.200 de mediatori autorizati, peste 30 dintre ei fiind afiliati la Uniunea Mediatorilor Bancari.

Cand se poate apela la medierea bancara?

Clientii pot apela la mediatorul bancar in cazul in care dobanzile sau mar­jele, stabilite ca fiind fixe pe perioa­da intregului contract, sunt majorate, daca sunt percepute comisioane supli­mentare, daca sunt modificate clauzele contractuale fara consultarea si acordul partilor si daca in acest sens nu este incheiat un act aditional sau daca rata dobanzii creste fara a avea o legatura cu un indice de referinta.

Bancile pot apela la ajutorul me­diatorului bancar in cazul in care clientii nu isi indeplinesc obligatiile de plata sau daca debitorii refuza restruc­turarea sau reesalonarea unui impru­mut la pro­punerea institutiei de credit, preferand in schimb declansarea unor proceduri de executare silita ori insol­venta.

Cazuri ce pot fi sesizate de catre banca si solutionate prin apelarea la un mediator bancar

  • Neexecutarea obligatiilor asumate prin contract fata de banca (cel mai frecvent neplata de catre clientii debitori a datoriilor banesti ori de alta natura - rate, dobanzi, penalitati - catre banca creditoare; plata ratelor la credit si a dobanzilor cu intar­ziere, in mod reperat; instraina­rea/as­cun­de­rea bunurilor aduse in garantie, fara acordul/stirea bancii)
  • Declansarea procedurii insolventei de catre clientii debitori, in mod abuziv si fara temei legal, cu scopul de a impiedica banca si restul creditorilor in realizarea creantei sale
  • Refuzul nejustificat al clientilor debitori de a considera restructurarea prin rescadentare, reesalonare a unei facilitati de credit cu restante, propuse de banca, preferand in schimb declansarea unor proceduri de executare silita, insolventa
  • Amenintarea, insultarea, calomnierea sau lovirea de catre clienti a angajatilor bancilor creditoare cu ocazia indeplinirii atributiilor de serviciu
  • Reclamatii nejustificate si abuzive fata de banci adresate autoritatilor si institutiilor publice, cu scopul de a impiedica realizarea creantei bancii.

Cazuri ce pot fi sesizate de catre clienti si solutionate prin apelarea la un mediator bancar

  • Majorarea dobanzilor si/sau a marjelor de profit si risc, stabilite ca fiind fixe pe perioada derularii intregului contract
  • Perceperea unor comisioane suplimentare
  • Introducerea in contractele de credit a unor clauze considerate de clienti ca fiind abuzive sau care nu sunt intelese de clienti
  • Informatii incomplete sau neclare cu ocazia incheierii/modificarii contractelor
  • Necomunicarea majorarii ratei dobanzii atunci cand aceasta nu are legatura cu un indice de referinta, public
  • Modificarea clauzelor contractelor fara consultarea si acordul partilor contractante si neincheierea unui act aditional, semnat de ambele parti
  • Erori in procesarea tranzactiilor cu carduri
  • Erori in procesarea tranzactiilor efectuate de clienti prin online/internet banking
  • Inregistrari eronate ale clientilor in Centrala Riscurilor Bancare (CRB) si in Biroul de Credit
  • Prelucrarea cu intarziere a ordinelor de plata

Sursa:Financiarul.com

 

  • MEDIEREA SI EXECUTAREA SILITA

Executarea silita reprezinta un ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.

Executarea silita constituie faza ultima a procesului civil si reprezinta, in tara noastra, o importanta garantie a infaptuirii justitiei, intemeindu-se, in toate fazele ei, pe principiul legalitatii.

Concomitent cu realizarea drepturilor creditorului, legea ocroteste debitorul si orice alte persoane impotriva oricaror masuri execisve. Urmarirea se efectueaza numai asupra patrimoniului debitorului, fiind cu desavarsire interzisa orice masura de constrangere asupra persoanei acestuia.

Executarea silita nu trebuie privita unilateral, numai din perspectiva creditorului si a drepturilor acestuia, ci si din perspectiva debitorului, caruia deopotriva trebuie sa-i fie asigurate garan?iile ce caracterizeaza dreptul la un proces echitabil, prin inlaturarea oricaror posibilitati de abuz si a eventualelor demersuri sicanatori.

Este necesara o garantie procesuala a debitorului pentru prevenirea oricarui abuz in exercitarea dreptului de catre creditorul urmaritor, iar controlul judecatoresc al inceperii executarii silite constituia o asemenea garantie, adecvata si eficienta, a dreptului la un proces echitabil al tuturor partilor implicate in aceasta procedura.

Ca atare contractul de credit invocat ca titlu executoriu, nu poate constitui o baza legala de pornire a unei proceduri de executare silite atata timp cat la mijloc nu se afla un proces urmat de o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila

Dispozitiile art.3731 din Codul de procedura civila, astfel cum au fost modificate prin art.I pct.13 din Legea nr.459/2006, sunt neconforme cu realitatea fapt pentru care Curtea Constitutionala  prin Decizia nr. 458, la data de 31 martie 2009, a statuat ca prevederile Codului de Procedura Civila privind inceperea executarii silite fara acordul instantei sunt neconstitutionale.

Executarea silita constituie, impreuna cu celelalte acte de executare, un atribut exclusiv al executorului judecatoresc, indeplininde-se la cere.

Procedura executarii silite reprezinta faza a doua din cadrul unei actiuni civile sau comerciale, avand ca scop principal recunoasterea efectiva si eficienta a drepturilor stabilite printr-o hotarare judiciara sau non-judiciara.

In conformitate cu art. 3715 C. pr. civ., executarea silita inceteaza in patru cazuri:

a) daca s-a realizat integral obligatia prevazuta in titlul executoriu,

b) daca executarea nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri,

c) daca creditorul a renuntat la executare

d) titlul executoriu a fost desfiint.

Avand in vedere dispozitiile sus mentionate, din materia executarii silite si dispozitiile art 2 alin 1 si urmatoarele Legii nr. 192/2006, partile pot incheia un acord prin mediere in orice faza a procesului civil.

Potrivit art. 2 alin 1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator partile, persoanele fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere in mod voluntar, inclusiv dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, convenind sa solutioneze pe aceasta cale orice conflicte in materie civila, comerciala, de familie, in materie penala, precum si in alte materii”.

De asemenea, conform alin. 2 al aceluiasi articol, prevederile Legii nr. 192/2006 sunt aplicabile si conflictelor din domeniul protectiei consumatorilor, in cazul in care consumatorul invoca existenta unui prejudiciu ca urmare a achizitionarii unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectarii clauzelor contractuale ori a garantiilor acordate, a existentei unor clauze abuzive cuprinse in contractele incheiate intre consumatori si agentii economici ori a incalcarii altor drepturi prevazute de legislatia nationala sau a Uniunii Europene in domeniul protectiei consumatorilor.

Cu toate ca legea nu prevede in mod expres incheierea unui acord de mediere in faza executarii silite, este indubitabil ca nimic nu impiedica partile sa incheie un acord de mediere si ulterior unei proceduri judiciare, respectiv in faza de executare silita a unei hotarari judecatoresti sau a oricarui titlu/act caruia legea ii recunoaste caracterul de titlu executoriu.

Este de retinut faptul ca, medierea in faza executarii silite se bazeaza pe principiul disponibilitatii partilor, principiu care caracterizeaza procesul civil si care este aplicabil inclusiv in faza de executare silita.

In cazul in care in faza executarii silite, partile creditor si debitor, convin sa isi rezolve disputa prin mediere,iar creditorul a renuntat la executarea silita a debitorului, incheindu-se un acord de mediere in acest sens, incetarea executarii silite are loc in baza  art. 3715 lit. c C. pr. civ.

Intr-o asemenea situatie, acordul de mediere, obligatoriu trebuie sa contina declaratia creditorului prin care intelege sa renunte la executare.

In caz de renuntare la executarea silita, aceasta inceteaza pe deplin, iar cheltuielile de executare efectuate vor fi suportate, dupa cum dispune art. 3717 alin.1 C. pr. civ., din sumele avansate de catre creditor sau in alt mod prevazut de lege.

Cum textele de lege, nu  prevede ca aceste cheltuieli vor fi recuperate de la debitor, singurul in masura a le plati este chiar creditorul.

Prin acordul de mediere creditorul si debitorul pot sa stabileasca, dupa caz, reesalonarea datoriilor, a cheltuielior avansate de catre creditor in faza executarii silite, o amanare a termenului de plata, o novare a obligatiilor etc.

Pentru ca acordului de mediere sa i se recunoasca calitatea de titlu executoriu, acesta trebuie supus auentificarii notarului public sau incuviintarii instantei de judecata, ne indeplinite aceste formalitati,acordul de mediere are decat valoarea unui inscris sub semnatura privata.

Atat instanta cat si notarul public vor efectua controlul legalitatii clauzelor ce vor fi cuprinse in acord si, totodata, vor verifica acordul de vointa dintre parti.

Acordul de mediere autentificat de catre notarul public cu privire la incetarea executarii silite, reesalonarea sumelor de bani datorate, compensare, novare a obligatiilor etc, se depune la dosarul executional, iar executorul judecatoresc, luand act de acesta, va dispune incetarea executarii silite prin incheierea unui proces verbal.

Pe parcursul executarii acordului de mediere, devenit titlu executoriu in una dintre cele doua modalitati, pot aparea si situatii de ne executare a obligatiilor asumate de catre debitor, caz in care, creditorul poate declansa procedura executionala prin cerere de executare silita adresata executorului judecatoresc, solicitand realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobanzilor, penalitatilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.

In concluzie, medierea poate fi folosita si in faza executarii silite cu conditia ca, atat creditorul cat si debitorul sa isi doreasca sa puna capat litigiului prin aceasta alternativa.

Tudor Tatu

Presedinte al Uniunii Mediatorilor Bancari si al Oficiului National de Mediere

 

  • INSTANTA A HOTARAT CA UN ROMAN SA NU MAI PLATEASCA RATELE LA BANCA (22-10-2010)

Sentinta unui tribunal poate schimba radical rezultatul luptei dintre banci si clientii nemultumiti. Un roman din Zalau nu va da nici un ban cat timp nu se decide sentinta in procesul priincipal.

Sentinta civila pronuntata de Tribunalul Salaj este foarte clara: "Se dispune suspendarea obligatiei de plata a ratelor scadente si dobanzii aferente contractului de credit".

Este adevarat, suspendarea platii ratelor decisa de tribunal este temporara, doar pana in momentul in care o "instanta de judecata va transa fondul problemei", adica va stabili cine are dreptate in procesul principal, in care clientul a reclamat banca. Avocatul Gheorghe Piperea, considera ca este un pas important in lupta dintre clientii nemultumiti si banci, pentru ca acestea refuza sa respecte legea.
 
Avocatii mai spun ca aceasta sentinta i-ar putea ajuta nu doar pe clientii nemultumiti de actele aditionale, ci si pe romanii tot mai numerosi care pur si simplu nu-si mai pot achita creditele.

Bancile inca risposteaza si refuza sa accepte atat ordonanta cat si decizia unui tribunal

O decizie surprinzatoare a unei instante din Romania a pus pe jar mediul bancar. Insa, reprezentantii bancherilor sustin ca oricum datoria se acumuleaza, iar respectivul client pana la urma tot va trebui sa plateasca.Probabil este vorba despre un caz izolat al unei instante care poate decide suspendarea temporara a platii ratelor pana la judecarea pe fond a unei cauze. In veci, clientul nu va mai putea obtine un credit de la o banca", au declarat surse din mediulbancar, in presa.


  • MODIFICARI IMPORTANTE ADUSE OG 50/2010, FAVORABILE CLIENTILOR BANCILOR

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor arata intr-un comunicat de presa ca sustine modificarea si completarea OUG 50/2010 prin amendamentele aduse de Comisia pentru industrii si servicii, considerand ca acestea sunt menite sa restabileasca echilibrul intre obligatiile si drepturile partilor din conventiile de credit.

Legea de aprobare a OUG 50/2010 va fi supusa dezbaterilor si votului in plenul Camerei Deputatilor in forma rezultata din Comisia de buget, finante, banci. In sedinta din data de 12 octombrie 2010, aceasta comisie a decis sa accepte amendamente de la cei interesati pana in data de 21.10.2010.

Comisia se va reuni in data de 27 octombrie 2010 pentru a incepe dezbaterile si va analiza fiecare articol din Ordonanta.

Printre amendamentele menite sa clarifice anumite aspecte de interpretare si de conformitate cu Directiva europena 2008/48/CEE votate de Comisia pentru industrii si servicii se regasesc urmatoarele:

• Se interzice perceperea unui comision, tarif, speza bancara sau orice alt cost, in cazul in care consumatorul doreste refinantarea sau reesalonarea/restructurarea creditului;

• Se interzice perceperea unui comision, tarif, speza bancara sau orice alt cost, in cazul in care consumatorul doreste schimbarea datei de scadenta a ratelor;

Comisionul de analiza dosar si comisionul unic vor fi stabilite in suma fixa, aceeasi suma fiind perceputa tuturor consumatorilor cu acelasi tip de credit: ipotecar/imobiliar, consum/nevoi personale sau card/descoperit de cont. Suma fixa nu se calculeaza ca procent aplicat la sold;

• Pentru creditele cu dobanda variabila aflate in derulare la data intrarii in vigoare a prezentului act normativ, marja de dobanda va fi stabilita prin scaderea din valoarea dobanzii variabile, de la data incheierii contractului, a valorii indicelui de referinta de la data incheierii contractului. In contractele de credit in care era prevazuta o anumita marja, aceasta va fi inlocuita cu marja calculata conform prezentului paragraf;

Dobanda penalizatoare se aplica in procent fix la suma ce reprezinta credit restant, nivelul acesteia neputand fi majorat pe perioada de derulare a contractului si nu poate depasi dobanda perceputa de stat persoanelor fizice pentru intarzieri la neachitarea obligatiilor fiscale;

• Se interzice introducerea in contractele de credit a clauzelor prin care:
  - consumatorul declara ca respectivul contract a fost negociat;
  - creditorul poate declara scadent anticipat creditul daca consumatorul nu si-a indeplinit obligatiile conform altor contracte de credit incheiate cu alti creditori;

In situatia in care platile aferente contractului se efectueaza in moneda nationala prin conversia unor sume exprimate in contract in alta valuta, creditorul va utiliza cursul de schimb stabilit de BNR;

Dreptul consumatorului de a rambursa anticipat nu poate fi conditionat de plata unei anumite sume minime sau de un anumit numar de rate;

• Au fost majorate limitele minime ale amenzilor :
  - de la 40.000 lei la 80.000 lei, in loc de 10.000 – 80.000 lei
  - de la 50.000 lei la 100.000 lei, in loc de 20.000 – 100.000 lei..

  • CESIUNEA CREDITELOR CATRE FIRMELE PROPRII DE RECUPERATORI ESTE LA LIMITA LEGALITATII

Practica bancilor de a cesiona catre recuperatori creantele izvorate din contractele de credit incheiate cu clientii, desi avantajoasa pentru acestea, se afla la limita legalitatii mai ales in cazul in care acestia sunt subsidiare ale bancilor. Clientii care se trezesc ca sunt „vanduti” catre recuperatori pot invoca in justitie nulitatea actiunii.

In primul rand, trebuie facuta distinctie dupa cum creditul a fost declarat sau nu scadent in prealabil cesiunii.

* in primul caz avem de a face cu o activitate de recuperare a unei creante realizata de o societate specializata; cel putin aparent, nimic ilegal;

* in cea de-a doua ipoteza operatiunea este flagrant si grav ilegala si, mai colocvial spus, operatiunea este doar o metoda de a ascunde gunoiul sub pres, deoarece creditele neperformante nu se vor curata in acest mod, ci doar vor fi rostogolite pana cand una sau mai multe banci din sistem vor esua.

Cesiunea creditelor neperformante poate fi considerata ilegala mai ales in cazul contractelor de credit de retail, in care debitorul este un consumator in raporturile cu banca, calitate pe care si-o pierde in raporturile cu colectorul de creante. De aici concluzia ca normele de protectie a consumatorului contra clauzelor abuzive, spre exemplu, sunt eliminate de la aplicare, fara voia consumatorului.

Iar in cazul cesiunii creditorului catre un SRL de recuperat creante, controlat 100% de banca mama (sau de banca – bunica, pentru a prelua o formula folosita de dl Vasilescu, consilierul BNR), acest SRL se erijeaza el insusi in banca, fiindca primeste prin cesiune o creanta care ramane neschimbata (in sensul ca isi pastreaza natura de creanta bancara), plus garantiile care o insoteau.

Dar SRL-ul in cauza nu mai este supus normelor si controlului BNR, intrucit el nu este banca, iar raportul juridic cu fostul client al bancii nu mai este supus normelor de protectie a consumatorilor. Deci dobanzile si penalitatile pot creste la infinit. In scurt timp de la cesiune, bunurile debitorului - persoana fizica, atitea cit erau la data cesiunii, pot ajunge insuficiente pentru a acoperi creanta cesionata, dopata cu penalitati care curg ad infinitum.

Debitorii cesionati nu mai sunt beneficiari ai legislatiei protectiei consumatorului

SRL-ul devine creditor in locul cedentului, preluandu-i toate drepturile rezultand din contractul de credit, teoretic putand modifica unilateral dobanzile si comisioanele fara a se supune legislatiei protectioniste pentru consumator din domeniul financiar-bancar.

Dobanzile percepute vor creste exponential in baza contractului de credit initial, care contine de cele mai multe ori dispozitii neclare si dezavantajoase debitorului, dar care nu mai pot fi anulate in baza legislatiei protectiei consumatorului, intrucat debitorul isi pierde aceasta calitate dupa efectuarea „cesiunii”.

Transferul de creante aduce venituri bancilor si le permite acestora sa isi „coafeze” solvabilitatea

Mecanismul cesiunii catre SRL – ul subsidiara a bancii functioneaza conform urmatoarei scheme: banca mama declara creditul ca fiind neperformant, isi constituie provizion de risc, dar nu trece la executarea silita si nici nu il trimite in insolventa, ci vinde creanta unei filiale pe care o detine in proportie de 100% (sau unui alt SRL detinut 100% de banca mama a bancii in cauza); vanzarea creantei catre propria filiala (adica, trecerea acesteia „dintr-un buzunar intr-altul”) sau catre o afiliata se face la preturi cam de 10% din valoarea nominala, pret pe care filiala/afiliata il plateste cu un credit pe care, de cele mai multe ori, i-l acorda chiar banca.

Din momentul in care se cesioneaza creanta, teoretic banca in cauza nu mai are expunere pe debitorul cedat si, deci, banca isi poate disponibiliza provizionul, deci face rost de cash suplimentar si isi reduce presiunea pe costuri. In plus, cel putin aparent, de ochii BNR (care stie perfect ce se intimpla, dar tolereaza operatiunea, cine stie pina cind, poate pina va apare primul faliment de banca si infectia va iesi la ivela – n.n.), intervine odata cu cesiunea, o imbunatatire a gradului de solvabilitate pe care il ia in calcul BNR.

Filiala/afiliata fie asteapta 6 luni - un an ca sa incaseze creanta, fie incepe executarea silita (care executare silita nu se mai face nici macar la 50% din valoarea garantiei din cauza crizei). In orice situatie, filiala/afiliata face profit de 2-3 ori mai mare decit costurile, intrucit ea cumpara o creanta la 10% din valoare nominala si primeste, in cel mai rau caz, 30% din valoarea sa. Intre timp, debitorul comerciant poate intra voluntar sau fortat in insolventa, punindu-se sub protectia tribunalului.

Din pacate, persoanele fizice, care oricum nu mai sunt considerate consumatori dupa momentul cesiunii, deci nu mai sunt protejate de aceasta legislatie, nu pot intra nici in insolventa, asa cum o pot face comerciantii, pentru ca inca nu avem o lege a insolventei simplilor particulari. Se aude acolo sus la dvs dle Boc?

Daca debitorul nu este de acord, cesiunea nu poate avea loc

Remediile juridice la ale acestei situatii intolerabile sunt putine si costisitoare de lege lata.

Un credit isi pastreaza denumirea si caracteristicile de credit doar daca o Banca sau un IFN este parte in contract; acesta este un contract intuitu personae in raport cu Banca, fiindca numai bancile pot da credite (in aceasta materie, suntem in prezenta unui monopol legal).

Ratiunea instituirii unui astfel de monopol legal este usor de inteles, avand in vedere interesul general pentru buna derulare a unor astfel de contracte si pentru mentinerea stabilitatii sistemului financiar-bancar. Incalcarea unui monopol legal este caz de nulitate a actului juridic al cesiunii. In plus, prin faptul ca filiala/afiliata recuperator de creante nu mai este supus controlului BNR si nici legislatiei bancare, se comite o frauda la lege, care este o cauza ilicita, ce determina, si ea, nulitatea actului juridic al cesiunii.

Schimbarea Bancii din pozitia de creditor poate pune in discutie valabilitatea in continuare a contractului ca atare; prin cesiunea creditului, raportul dintre noul creditor si debitorul initial capata o alta natura juridica; de aceea, cesiunea, care modifica contractul initial, ar avea nevoie de acordul debitorului; si, intrucat in cadrul acestor „cesiuni” succesive de creanta debitorul este complet ignorat (el este doar notificat ca are un nou creditor, adica un nou stapan), am mai putea vorbi de inca un motiv de nulitate.

Bancile simuleaza o curatire a bilantului prin cesiunea creditelor in cadrul grupului

Pentru administrarea "creditului" se foloseste logistica si personalul Bancii (inclusiv, de exemplu, executorii bancari sau juristii Bancii); de aceea, cesiunea ar putea fi calificata drept simulatie. Aceasta simulatie este prin esenta ilicita, deoarece urmareste eludarea unor dispozitii imperative din legislatia financiar-bancara care instituie, asa cum am aratat, un monopol legal in ceea ce priveste incheierea contractelor de credit bancar, precum si obligatia constituirii provizioanelor de risc si a pastrarii unui nivel minim de solvabilitate a bancii.

Este intersant, spre exemplu, de observat ca un astfel de SRL – recuperator de creante constituit si controlat de banca poate detine in proprietate un imobil adjudecat intr-o licitatie o perioada indefinita, pina cind va obtine un pret bun pe el, in timp ce banca nu are in mod direct, aceasta posibilitate.

Potrivit Codului Civil si regulilor din dreptul societar, sanctiunea care intervine in cazul unei simulatii ilicite este nulitatea contractului simulat (cesiunea de creanta dintre Banca si SRL-ul filiala a acesteia). Toate prejudiciile reprezentand consecinta directa a acestor cesiuni succesive simulate vor fi suportate de cei care au intretinut, cu stiinta, aparenta de legalitate a unor astfel de contracte. Inlaturarea unei astfel de simulatii poate fi ceruta, in instanta, de orice persoana care poate dovedi un interes, spre exemplu de debitorul cedat dintr-o astfel de cesiune.

Ce pot face clientii care se trezesc „vanduti”?

Debitorul cedat intr-o astfel de operatiune ilicita are urmatoarele posibilitati: (i) fie sa astepte momentul cand Banca il va soma sa plateasca, deci va incepe procedurile de executare silita impotriva debitorului; (ii) fie sa actioneze imediat ce primeste notificarea prin care este instiintat de cesiunea de creanta.

In primul caz, in cadrul contestatiei impotriva actelor de executare intreprinse de executorul bancar, exista mai multe argumente care pot invocate, printre care nulitatea acestor acte pe motivul ca Banca isi foloseste proprii executori pentru a executa o creanta care nu ii mai apartine sau pe motivul ca acesti executori nu pot executa decat creante „bancare” – caracter care nu se transmite prin cesiune.

In afara acestor argumente, care tin de valabilitatea actelor de executare efectuate, debitorul cedat poate sa invoce pe cale incidentala, cu argumentele aratate mai sus, ca cesiunea de creanta este simulata, iar aceasta simulatie ascunde o operatiune ilicita, care este lovita de nulitate absoluta.

Instanta urmeaza, in aceste conditii, sa pronunte o hotarare prin care sa constate nulitatea absoluta a cesiunii de creanta, dar si nulitatea absoluta partiala a contractului de credit, in ceea ce priveste clauza foarte des intalnita in aceste contracte, clauza in temeiul careia se efectueaza aceste cesiuni.

In cea de-a doua situatie, debitorul cedat poate cere nulitatea cesiunii de creante pe cel putin doua considerente:

(i) este incalcat caracterul intuitu personae al contractului de credit ;

(ii) operatiunea cesiunii creantei bancare este o simulatie care ascunde o operatiune ilicita.

“Majoritatea litigiilor pornesc din clauzele abuzive care sunt introduse de unele banci in contractele de credit, prin comisioanele ascunse”, a declarat intr-un interviu acordat 3 idei, Tudor Tatu, avocat Uniunea Nationala a Barourilor si Presedinte al Uniunii Mediatorilor Bancari.

In opinia avocatului, in momentul in care exista un litigiu, respectiv o neintelegere intre creditori si debitori, o persoana poate apela la mediere.

“Majoritatea litigiilor pornesc din clauzele abuzive care sunt introduse de unele banci in contractele de credit, prin comisioanele ascunse”, a adaugat acesta.

Cum iti poti prelungi termenele de plata?

“Cele mai eficiente metode de a-ti prelungi termenele de plata sunt refinantarea, reesalonarea sau rescadentarea”, a adaugat Tudor Tatu.

Avocatul recomanda clientilor sa apeleze la astfel de solutii.

Vezi VIDEO pe 3 idei

Sursa: Ziare.com

Tatu Tudor

“Iti poti prelungi termenele de plata printr-o refinantare, rescadentare sau o reesalonare. In ultima perioada, bancile au fost deschise la asemenea solutii si acorda ajutorul cetatenilor aflati in dificultate, a declarat Tudor Tatu, avocat la Uniunea Nationala a Barourilor din Romania.Avocat & Mediator: PRESEDINTE AL UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI

Uniunea Mediatorilor Bancari reprezinta asociatia mediatorilor specializati in medierea conflictelor dintre clienti, banci, societati de leasing si asigurari.

 Tarnoveanu Stan

Senior PartnerZamfirescu Racoti Predoiu

Criza i-a adus pe romani in sapa de lemn, multi dintre acestia datorita scaderilor salariale ori a pierderii locurilor de munca sunt in imposibilitatea de a-si mai plati ratele la banca fiind in pericol sa-si piarda casele, terenurile ori masinile, iar multe dintre societatile comerciale si-au inchis portile intrand in insolventa s-au declarandu-se falimentare.

Scopul fecaruia, persoane fizice ori juridice, il reprezinta gasirea unei solutii viabile pentru redresare, in vederea acoperirii in timp cat mai scurt si in proportie cat mai mare a datoriilor acumulate.

Odata cu masurile de austeritate, a iesit la iveala o noua profesie: cea de mediator specializat in medierea litigiilor dintre clienti si institutiile financiar bancare.

Medierea financiar bancara este un mecanism de evitare si diminuare a colapsului financiar si consta intr-o intelegere intre debitor si creditor in ceea ce priveste modul in care debitorul, aflat in dificultate financiara, isi va plati datoriile.

Continuarea pe comunicatedepresa.ro

si pe OTV- Blog

Postul national de televiziuneTVR1 in jurnalul de stiri difuzat in data de 04.10.2010 cu incepere de la orele19.51, intre minutele 16.49 - 19.00 a  transmis un interviu al D-lui Tatu Tudor Presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari, despre medierea bancara ca solutie de preventie a insolventei.

Alaturi de dl Tudor Tatu au mai vorbit despre insolventa si faliment d-ni Piperea Gheorghe Vicepresedintele UNPIR si Stan Tarnoveanu, practician in insolventa.

De asemenea postul national de televiziune TVR2 in aceiasi data , in cadrul emisiunii,, Ora de stiri” cu incepere de la orele 22.00, au transmis inteviurile D-lior Tudor Tatu, Piperea Gheorghe si Stan Tarnoveanu, in care acestia au vorbit despre medierea bancara, insolventa si faliment ca solutii de protectie a debitorilor.

Interviurile vor fi redifuzate in data de 05.10.2010 de catre TVR1 in jurnalele de la orele 06.51 si o7.51

Vizualizati interviurile difuzate de TVR 1 AICI

LIVE VIDEO Seminar: Cum poate fi evitata insolventa? Solutii financiare si juridice

Discursul D-lui Tudor Tatu, intre minutele 85 - 110

Extras din discursul D-lui Tudor Tatu Presedintele UMB,la lucrarile conferintei

- Din pacate avantajele pe care le prezinta legea insolventei, sunt foarte tentante pentru unii manageri de firme, care surprinsi de criza financiara, nu sunt dispusi sa isi salveze societatea utilizand toate resursele financiare posibile, inclusiv prin a risca banii personali, uitand ca acestia au fost  acumulati tot din afacerea care in  vremuri insorite le permitea sa ridice dividende considerabile, si cred ca insolventa este o solutie sa redreseze situatia fara a finanta societatea ca si imprumut asociat.

- In practica, distinctia in raport de culpa este fie greu de facut, fie neobservata de catre tribunalul care aplica sanctiunea

Legea insolven?ei nr. 85/2006 nu a fost conceputa ca un act normativ care sa se aplice pentru recuperarea crean?elor.

 - Pe de alta parte, acordul de vointe presupune drepturi si obligatii reciproce ale partilor.

 - In cazul IMM-urilor, astfel de intelegeri colective par utopice, desi ele nu sunt imposibile.

 Cu toate acestea, IMM-urile pot utiliza aceste tehnici de compromis in negocieri individuale sau prin interpunerea unui mediator, cu creditorii, in special cu bancile si furnizorii de utilitati.

- Desi legea insolventei, nu contine o dispozitie expresa care sa permita partilor unei potentiale dispute ce tine de procedura insolventei sa apeleze la mediere pentru solutionarea acesteia, este indubitabil ca medierea este utilizabila si in acest domeniu, in special pentru obtinerea unui compromis cu creditorii, care sa faca posibila evitarea insolventei

Practic, medierea se poate folosi in orice tip de conflict, dar totul depinde de vointa partilor si de modul in care acestea inteleg, cat de repede vor sa isi rezolve problema, chiar si in situatia in care, daca o cerere corect formulata si care con?ine toate înscrisurile de care par?ile în?eleg sa se foloseasca, în baza acestui act normativ, poate fi solu?ionata chiar si la primul termen de judecat, nu trebuie neglijat, timpul, avand in vedere supra incarcarea completului specializat cu un nr mare de dosare si care inevitabil duce la acordarea unor termene de judecata de ordinul a 4, 5, 6 luni sau chiar un an.

Daca treci printr-o perioada financiara dificila, poti apela la un „negociator” specializat pentru a ajunge la o intelegere cu banca creditoare.

Perioada de recesiune face ca dificultatile intampinate la achitarea ratelor lunare pentru creditele ipotecare si nu numai sa fie o problema pentru tot mai multi români.

Putini stiu insa cum pot fi evitate atât ajungerea in instanta, cât si procedura de executare silita.

Tudor Tatu, presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari (UMB), spune ca, la modul teoretic, orice debitor care are probleme cu plata unui credit poate merge sa negocieze cu banca pe cont propriu.

 Continuarea pe imobiliare.ro

World Trade Center Bucuresti, Sala New York, va gazdui pe data de 30 septembrie 2010 conferinta “InSOLVENTA - solutii finaciare, solutii juridice”.

Evenimentul este organizat de catre World Trade Center si Think Creative.

La lucrarile conferintei, din partea Uniunii Mediatorilor Bancari a fost invitat,in calitate de speaker, Dl Tudor Tatu Presedintele UMB.

Dl Tudor Tatu, va prezenta in cadrul conferintei, tema ,, Rolul pe care il poate juca medierea in prevenirea insolventei”.

Alaturi de Dl Tudor Tatu, la lucrarile conferintei vor participa key speakeri importanti:

- Dl Arin Octav STANESCU, Presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania si presedinte de onoare al Uniunii Profesiilor Liberale din Romania. Este asociat coordonator al firmei SMD&A.

- Dl Gheorghe PIPEREA , Partener coordonator al firmei Piperea si Asociatii si al Rominsolv SPRL, profesor universitar doctor, vicepresedinte al UNPIR,

- Dl Radu GHETEA,Presedintele CEC Bank si Presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor
- D-na Laura DANCIULESCU, Manager BPS Advisory la KPMG, unde se ocupa de performanta afacerilor si restructurare.

- Dl Viorel UDMA, Director al departamentului Corporate Finance al firmei Capital Mind

Vor mai participa vorbitori si din partea EximBank, BCR, ALB Romania, AOAR, CNIPMM, ONRC si  ANAF.

În cadrul acestui eveniment, managerii companiilor care se confrunta deja cu probleme pot afla care sunt solu?iile optime pentru a-oi proteja afacerea de faliment, dar oi daca pot cere intrarea în insolven?a a unui debitor pentru a-oi recupera prejudiciul, în ce masura medierea, arbitrajul sau concordatul preventiv le asigura protec?ie împotriva creditorilor sau care sunt procedurile oi costurile unor astfel de demersuri.

Miercuri 22 septembrie 2010, Dl. Tudor Tatu Presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania si Dl Marian Berar Director Relatii Internationale, se vor intalni la Cluj cu reprezentanti ai mediatorilor din Ungaria.

Intalnirea are ca scop, incheierea unui protocol de colaborare pentru continuarea implementarii medierii in comun, in domeniul bancar din Ungaria, pregatirii si specializarii mediatorilor unguri in medierea conflictelor bancare.

Semnarea protocolului de colaborare cu reprezentantii mediatorilor unguri va fi realizata de catre Dl Tudor Tatu, Presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari in data de 15 oct.2010, cu ocazia participarii domniei sale, la  lucrarile conferintei ,,Cautam Criza”organizata in cadrul seriei de programe ,, Noaptea Managerilor”, ce va avea loc in statiunea Velnece din Ungaria la sala de conferinte a Hotelului Juventus, intre orele 16.00 - 24.00, eveniment organizat de Asociatia Nationala de Coaching si Mediere din Ungaria

Conflictul dintre clienti si banci declansat odata cu introducerea OUG 50/2010 pentru creditele de consum ar putea fi aplanat prin apelarea la mediatorii bancari.

Aceotia spun, insa, ca de cele mai multe ori, bancile refuza procedura medierii, desi exista solutii multiple pentru ancorarea conflictelor pe care le au cu clientii.

Tudor Tatu, presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari (UMB), ne-a declarat ca asociatia a demarat unele actiuni la nivel na?ional, acolo unde litigiile sunt mai numeroase, pentru incheirea unor protocoale de colaborare cu unele Centre Zonale ale (ANPC), venind in sprijinul acestora, in scopul solutionarii sesizarilor pe cale amiabila.

“Din punct de vedere al juristului, am vazut o reactie mai mare a reprezentantilor comunitatii bancare, impotriva acestei ordonante, chiar intreprinderea unor masuri de contenstare la Fondul Monetar International, privind aplicabilitatea retroactiva a masurilor cuprinse in textele acesteia dar si o reactie pozitiva a clientilor bancilor la continutul aces-teia”, spune presedintele UMB.

Continuarea pe bursa.ro

  • BANCILE SUNT CELE DIRECT INTERESATE DE FOLOSIREA MIJLOACELOR ALTERNATIVE DE SOLUTIONARE A DISPUTELOR IN SCOPUL PREVENIRII INSOLVENTEI CLIENTILOR

http://www.financiarul.com/uploads/modules/news/39099/mediere-tudor-tatu.jpg

Mijloacele alternative de solutionare a disputelor pot fi utilizate in scopul preventiei insolventei.

Toate mijloacele extrajudiciare de solutionare a disputelor, de la tranzactia pura si simpla, pina la mediere, conciliere si arbitraj, au la baza acordul de vointe al partilor, adica debitorul si creditorii sai.

Fiind vorba de un acord de vointe, care presupune increderea intre parti, inseamna ca insasi incheierea unor astfel de contracte in vederea solutionarii amiabile a disputei debitorului cu creditorii sai este un cistig in sine pentru debitor, intrucit ceea ce ii lipseste in primul rind unui debitor care ajunge in stare de dificultate financiara este increderea creditorilor sai.

Prin semnarea unor astfel de acorduri, debitorul recapata, cel putin in parte, increderea pierduta a creditorilor si a partenerilor de afaceri.

Pe de alta parte, acordul de vointe presupune drepturi si obligatii reciproce ale partilor.

Debitorul se obliga la restructurarea intreprinderii sale in vederea redresarii, prin masuri ce tin de schimbarea managementului, lichidarea unor active, reorientarea pe piata, refinantarea sau diversificarea surselor de finantare, asumarea unor costuri suplimentare de catre actionari sau cooptarea unor investitori care sa asigure sursele de finantare a redresarii etc.

Creditorii consimt la o serie de facilitati in beneficiul debitorului, care sa favorizeze redresarea, cum ar fi suspendarea sau intreruperea urmaririlor silite, inghetarea dobinzilor si a penalitatilor, ori chiar renuntarea la penalitati, re-esalonarea debitelor, continuarea furnizarii de utilitati etc.

Intreprinderea aflata in dificultate poate evita procedura insolventei prin solutii amiabile negociate si semnate cu fiecare dintre creditori, in mod individual, sau cu colectivitatea acestora.

In mod rezonabil, solutiile amiabile de preventie a insolventei, inainte de a fi puse in practica in raport cu colectivitatea creditorilor, sunt precedate de negocieri individuale cu creditorii importanti, de care depinde existenta intreprinderii, mai precis cu bancile si cu furnizorii de utilitati.

Este, evident, importanta si negocierea individuala cu statul si cu salariatii, in calitatea acestora de creditori privilegiati pentru taxe si impozite, respectiv, salarii.

Creditorii pot evita consecintele nefavorabile ale insolventei debitorului lor [(i) suspendarea urmaririlor individuale, (ii) inghetarea dobinzilor, (iii) continuarea unor contracte in curs de executare, in special, cele de furnizare de utilitati, (iv) concursul cu ceilalti creditori, (v) posibilitatea impunerii unui plan de reorganizare prin votul celorlalti creditori si celelalte sacrificii ale drepturilor creditorilor consecutive deschiderii procedurii insolventei] negociind si semnind acest gen de solutii amiabile cu debitorul lor.

Exista intreprinderi care concentreaza, pe linga interesele managerilor, actionarilor si salariatilor lor, si interesele creditorilor, intrucit aceste intreprinderi sunt clienti, furnizori sau contribuabili importanti ai creditorilor, pentru care insolventa sau disparitia acestor clienti, furnizori si contribuabili ar putea afecta intr-o maniera semnificativa insasi creditorii in cauza.

Spre exemplu, un furnizor de utilitati ar putea fi afectat intr-o masura importanta de insolventa clientului sau captiv, dat fiind ca dupa deschiderea procedurii va fi obligat sa continue furnizarea de utilitati.

Dar furnizorul de utilitati in cauza ar putea fi si mai aefectat de disparitia intreprinderii respective, daca expunerea fata de acest client era mare. Aceleasi considerente sunt valabile si pentru banci, stat si colectivitatea locala (acestia din urma putind suferi si alte consecinte ale disparitiei intreprinderii in cauza, cum ar fi ridicarea ratei somajului prin pierederea unui mare numar de locuri de munca).

In aceste conditii, facilitatile acordate debitorului, chiar daca par a fi pierderi pe termen scurt pentru creditori, reprezinta un compromis acceptabil pe termen mediu si lung, asigurind continuarea relatiei de afaceri cu debitorul.

Este evident ca intelegerile colective cu debitorul sunt posibile doar in cazul intreprinderilor mari, de existenta sau supravietuirea careia depind, intr-o masura mai mica sau mai mare, si creditorii, intreprinderi care, de altfel, pot prezenta si oferte serioase de restructurare. In cazul IMM-urilor, astfel de intelegeri colective par utopice, desi ele nu sunt imposibile.

Cu toate acestea, IMM-urile pot utiliza aceste tehnici de compromis in negocieri individuale cu creditorii, in special cu bancile si furnizorii de utilitati.

Bancile, spre exemplu, isi pot substitui unui debitor neperformant un altul cu credibilitate sau cu un istoric bancar pozitiv ori neutru, prin cesiune, novatie sau delegatie.

Foarte frecvent se foloseste tehnica “cesiunii creditului” pentru a transforma un credit neperformant in credit normal.

Astfel, creanta bancii contra unei societati este cesionata actionarului majoritar al acesteia sau unei societati afiliate acesteia.

Pretul cesiunii se poate achita din sursele proprii ale cesionarului, dar el este, de obicei, finantat chiar dintr-un credit acordat cesionarului de banca cedenta.

Prin cesiune, banca “scapa” de creditul neperformant si, deci, provizionul de risc constituit la valoarea creditului neperformant poate fi utilizat de banca cedenta pentru scopurile proprii.

Este adevarat ca, la eliberarea provizionului, banca va trebui sa plateasca un impozit pe profit (sumele rezultate din disponibilizarea provizioanelor se considera a fi profit al bancii), dar chestiunea costului suplimentar se solutioneaza, de regula, prin suplimentarea pretului negociat al cesiunii.

Asadar, un debitor initial, insolvent sau in pragul insolventei, este inlocuit cu unul solvabil.

Debitorul initial poate fi, ulterior, lichidat. Desi operatiunea poate acoperi o frauda la lege, fiind in sine la limita legalitatii, totusi, folosita cu prudenta, ea este legala si oportuna evitarii consecintelor neplacute ale executarii silite sau ale insolventei debitorului initial.

Pe de alta parte, creditele de refinantare sunt, in sine, mijloace de evitare a insolventei.

Un credit acordat sau reesalonat in conditii foarte severe pentru debitor poate fi neutralizat ca risc de insolventa daca este achitat in avans, fie din surse proprii ale debitorului, fie din surse atrase de la o alta banca, aceasta din urma acordind noul credit in conditii mult mai prietenoase.

Refinantarea este posibila mai ales daca se ofera garantii mai eficiente decit cele constituite pentru asigurarea rambursarii creditului initial (spre exemplu, actionarul majoritar constituie ca garantie un cash collateral, in locul unor ipoteci sau alte garantii constituite de debitor).

Concilierea prealabila directa este obligatorie in litigiile comerciale banesti.

Este discutabil daca obligarea partilor unui potential litigiu la a urma o procedura – de altfel, foarte complicata, rigida si plina de constringeri procedurale care tensioneaza un dialog al partilor inca neinceput – este compatibil cu principiul liberului acces la justitie din art. 20 alin.1-2 din Constitutie.

Concilierea prealabila ar fi fost mult mai oportuna daca ar fi fost facultativa, in asa fel incit partile sa nu se simta incorsetate de obligatie si de procedura.

Practic, datorita caracterului obligatoriu, procedura concilierii duce la extrem de putine rezolvari amiabile, in marea majoritate a cazurilor partile nereusind sa se intilneasca sau, in cazul in care se intilnesc, ele nefacind altceva decit sa bifeze indeplinirea unei obligatii legale, adica parcurgerea unui pas legal obligatoriu in drumul catre litigiu.

Asadar, scopul legii este departe de a fi atins. Dupa toate probabilitatile, noul cod de procedura civila (al carui proiect se afla in lucru la Ministerul Justitiei) va elimina obligativitatea concilierii prealabile directe.

Cu toate acestea, concilierea poate da rezultate daca in calitate de conciliator se interpune un tert (mediator) si, mai ales, daca este utilizata in vederea evitarii formularii unei cereri de deschidere a procedurii insolventei.

In privinta cererii de deschidere a procedurii insolventei, concilierea prealabila directa nu este obligatorie, dar creditorul il poate invita pe debitor la conciliere, in ideea de a gasi o cale de evitare a procedurii insolventei.

Art. 2 alin. 3 din Legea medierii prevede ca “persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere, atat in afara, cat si in cadrul procedurilor obligatorii de solutionare pe cale amiabila a conflictelor prevazute de lege”.

Asadar, din moment ce legea permite interpunerea unui mediator in procedura concilierii prealabile, este chiar recomandabil ca partile sa o faca.

 Intr-adevar, medierea da un alt continut ideii de conciliere, intrucit partile nu mai opteaza in acest caz in favoarea concilierii doar pentru a parcurge o procedura legala in drumul catre litigiu, ci ca sa rezolve disputa inainte de litigiu.

Desi legea noastra nu contine o dispozitie expresa care sa permita partilor unei potentiale dispute ce tine de procedura insolventei sa apeleze la mediere pentru solutionarea acesteia, este indubitabil ca medierea este utilizabila si in acest domeniu, in special pentru obtinerea unui compromis cu creditorii, care sa faca posibila evitarea insolventei.

In fine, si arbitrajul poate fi utilizat in scopul evitarii procedurii insolventei, mai ales in cazul arbitrajului ad-hoc.

In loc sa pronunte o hotarire arbitrala care sa il oblige la plata pe creditor, pe baza conventiei partilor, arbitrul poate incerca o conciliere care sa se constituie intr-un compromis acceptabil pentru debitor si creditor (sau colectivitatea acestora), in sensul redresarii intreprinderii debitorului, al unor plati de avansuri etc., de partea debitorului, si in sensul suspendarii urmaririlor individuale, al inghetarii sau stergerii de penalitati si al re-esalonarii datoriilor, de partea creditorilor.

Tudor Tatu, Presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari

  • TOP BUSSINES: INTERVIU CU DL TUDOR TATU PTRSEDINTELE UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI

Din martie anul acesta, judecatorii vor fi obligati sa îndrume partile la un mediator autorizat

Top Business: Domnule presedinte, din ce motiv se dezice Asociatia Româna a Bancilor de Uniunea Mediatorilor Bancari?

Tudor Tatu: ARB a încercat în 2006 sa înfiinteze o entitate de mediere în domeniul bancar în cadrul acestei asociatii, dar din cauza lipsei legislatiei proiectul nu a primit aviz din partea Consiliului Concurentei si al Consiliului de mediere si nu a mai fost finalizat.

Chiar daca s-ar înfiinta o institutie asemanatoare Avocatului poporului (Ombudsman) pentru domeniul bancar, aceasta nu s-ar putea numi ,,Mediator Bancar”, pentru ca singura lege care guverneaza în mediere este Legea 192 din 2006.

Acum nu stiu cu ce i-am deranjat noi, pentru ca, atunci cand am avut intalnirile cu cei de la ARB, discutiile au decurs amiabil.

T.B.: Credeti ca ARB a urmarit ca aceasta enitate sa-i apartina în exclusivitate?

T.T.: Cu siguranta. Se dorea desemnarea unei persoane din cadrul ARB la acest Mediator bancar cu rolul de a primi sesizarile, de a le citi si lua o decizie, fara sa cheme partile la mediere. Ar fi ca si cum o persoana ar depune o sesizare la ANPC.

Aici e altceva. Activitatea de mediere începe atunci cand una dintre parti apeleaza la un mediator bancar autorizat pentru rezolvarea pe cale amiabila a unei probleme.

Mediatorul îsi exercita atributiile cu consimtamântul si la alegerea partilor, nu desemnat de conducerea unei institutii, si trebuie sa respecte mai multe principii: independenta fata de parti, impartialitatea, neutralitatea si confidentialitatea. O conditie esentiala este ca ambele parti sa accepte medierea, altfel procedura nu se poate derula.

La prima vedere, se poate crede ca apelarea la un mediator nu reprezinta o solutie cu mari sanse de reusita, tinând cont de inflexibilitatea bancilor din România si de tratamentul aplicat clientilor.

Dar situatia se va schimba in viitor, plecand de la câteva schimbari legislative care taie din „aripile” institutiilor de creditare.

În concluzie, ARB a declarat ca va continua proiectul, dar din pacate nu au cum pentru ca nu exista legislatie.

Uniunea Mediatorilor Bancari va rezolva conflictele dintre clienti si banci

T.B.: Ce valoare are acordul de mediere?

T.T.: În urma discutiilor purtate cu ambele parti si în functie de ce stabilesc acestea, mediatorul încheie un acord de mediere care are valoare juridica, pentru ca reprezinta legea partilor.

T.B.: Cui se adreseaza, mai exact, Uniunea Mediatorilor Bancari (UMB)?

T.T.: UMB reprezinta o solutie alternativa de rezolvare a conflictelor din sistemul financiar – bancar, si ma refer la banci, asigurari, societati de leasing.

Într-o problema client-banca, una dintre aceste parti poate chema cealalta parte la mediere.

Nu exista o anumita ordine. Am dat acest exemplu în zona bancara pentru ca aici exista foarte multe conflicte, de la dobânzi calculate gresit la marirea nejustificata a dobânzilor sau la erori în procesarea tranzactiilor efectuate de clienti prin online banking, informatii incomplete, neclare etc.

Exista si o ordonanta de urgenta din 2009 care obliga BNR sa colaboreze cu institutii private din domeniul medierii si implicit si bancile comerciale.

Recent, am vazut ca o banca a introdus într-un contract o clauza abuziva vizavi de mediere, în care spune ca „în vederea solutionarii pe cale amiabila a eventualelor dispute cu banca, clientul poate apela în mod gratuit la procedurile extrajudiciare asigurate de BNR, prin compartimentul sau specializat care va asigura medierea, potrivit reglementarilor emise de BNR”.

Dar este imposibil, deoarece BNR nu are niciun compartiment specializat în mediere, pentru ca nu-l poate înfiinta.

T.B.: Aceasta forma de rezolvare a conflictelor între parti este mai avantajoasa financiar?

T.T.: Da, o asemenea procedura este mai ieftina decât un proces sau o sesizare adresata autoritatilor.

Daca pentru rezolvarea unui conflict se prefera mai întâi medierea, clientul este scutit, de exemplu, de plata taxelor de timbru.

Sa luam un caz: pentru un partaj, dupa noile reglementari care au intrat în vigoare în luna iunie, taxa de timbru judiciar este de 3% din valoarea bunurilor, de la 19 lei cât era înainte pentru deschiderea partajului. Daca bunurile sunt de valoare mare, va dati seama la ce sume se poate ajunge.

La un mediator, partile ajung la o întelegere reciproca si  apoi se pot adresa instantei. Cetatenii vor fi multumiti de mediere pentru ca dureaza si putin. De la primirea solicitarii avem 16 zile la dispozitie sa invitam cealalta parte, apoi se încheie un contract, iar procesul de mediere poate începe chiar atunci, cu posibilitatea sa fie gata în câteva minute.

T.B.: Credeti ca bancile vor accepta procesul de mediere?

T.T.: Noi suntem independenti si spun ca, cetatenii pot sa apeleze cu încredere la noi. Chiar daca o sa avem refuzul bancilor, în prima faza, de a se prezenta la mediere, cred ca timpul îsi va spune cunvântul si pâna la urma vor întelege.

Mai ales acum ca Uniunea Nationala a Judecatorilor din România a emis un comunicat în care s-a angajat sa sprijine medierea si chiar se bucura ca va fi o procedura prealabila la unele reclamatii.

Acest articol va intra în vigoare pe 6 sau 8 martie si îi va obliga pe judecatori sa îndrume partile la un mediator autorizat.

T.B.: Dar e optiunea clientului daca accepta.

T.T.: Se va ajunge sa nu-i mai primeasca reclamatia daca nu a trecut pe la un mediator autorizat.

Apelarea la un mediator se face printr-o cerere la UMB, dupa care se încheie un precontract. Daca partea adversa accepta medierea, se încheie si cu acesta un pre-contract, dupa care se semnaza contractul de mediere.

Remuneratia nu este stabilita în sume fixe, aceasta variind în functie de complexitatea conflictului.

Onorariul poate fi achitat în cote egale de catre ambele parti sau de catre un singur client.

   Top Business

  • CONDUCEREA UNIUNII MEDIATORILOR BANCARI A FOST PREZENTA IN DATA DE 29.05.2010 LA BUDAPESTA, LA LUCRARILE CONFERINTEI ,,IRRACIONALITAS”

s4032191.jpg

Sub egida Ministerului de Justitie si Ministerului Internelor din Ungaria si a Uniuni Mediatorilor Bancari din Romania, in data de 29.05.2010 cu incepere de la orele 10.00, la sala de conferinte ARANYTIZ – 10 DE AUR  din Arany Janos utca 10, Budapesta , a avut loc Conferinta internationala  de mediere si coaching a mediatorilor maghiari,, IRRACIONALITAS”.

Conferinta a fost organizata de dr. Kollarne Deri Krisztina, Presedintele Asociatiei de mediere si coaching din Ungaria si a fost sustinuta de  Dr. József Kollárne master senior trainer,Professor -Universitate PPK, Life and Business Coach: Personal consulting, Executive coaching, Information society experting Mediator.

Conferinta la avut ca invitat special pe Sir Eric Brown din Anglia, personalitate marcanta din domeniul medierii si coaching-ului englez.

Din partea Uniuni Mediatorilor Bancari din Romania au participat Dl.Tudor Tatu, Presedintele uniunii, Dl. Seffer Laurentiu, Presedintelei Sucursalei Cluj a UMB si Dl. Marian Berar, Director Relatii Externe.

Dl.Tudor Tatu Presedintele UMB, a transmis participantilor la conferinta salutul mediatorilor autorizati din Romania, prezentand in continuare organizarea activitatii de mediere in Romania, sectoarele de aplicare, schimbarile legislative recente, din domeniul medierii si urmatoarele, avute in vedere de catre Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti din Romania, in cadrul Strategiei de dezvoltare a justitiei ca serviciu public 2010 - 2014.

De asemenea,Dl.Tudor Tatu a prezentat scopul si obiectivele UMB, tipurile de conflicte mediate si sectoarele de actiune, relatiile uniunii cu institutii similare, tendinte de dezvoltare si bariere etc.

  • PE LARG. UNIUNEA MEDIATORILOR BANCARI LA MUNCHEN - GERMANIA

Vedere panoramica a Castelului Nymphenburg

img0018.jpg

In data de 17 03.2010, Dl.Tudor Tatu Presedintele Uniunii Mediatorilor Bancari din Romania si Dl. Marian Berar Vecepresedinte si Director relatii externe, la invitatia EUCON – Institutul pentru Managementul Conflictelor cu sediul in Munchen - Germania, au participat la seminarul cu tema ,,Medierea in domeniul afacerilor”, condus de catre  Dr. Reiner Ponschab, avocat, mediator si presedinte al consiliului de administratie al EUCON.

La lucrarile seminarului au participat mediatori, membri EUCON, Judecatori din Districtul Bavaria, reprezentanti ai Camerei de Comert si Industrie din Munchen,profesori universitari, manageri ai diferitelor corporatii, reprezentanti ai politiei locale Bavareze etc.

Seminarul a avut loc in una din salile de conferinte din incinta Castelul Nymphenburg aflat in suburbia Munchen, Schlosswirtschaft Schwaige.

La finele seminarului, delegatia Uniunii mediatorilor Bancari, a participat la un dineu organizat de catre EUCON , la restaurantul Nymphenburg, aflat in incinta Castelul Nymphenburg.

In cursul zilei de 18.03.2010, delegatia Uniunii Mediatorilor Bancari a avut doua intalniri de lucru cu conducerea EUCON, la sediul institutului din Schackstraße 1
Munchen.

La intalnirea de lucru, din partea EUCON au participat  Dr. Reiner Ponschab, presedinte al consiliului de administratie, Alexandra Webber mediator si Director al Camerei de Comert si Industrie si Anne Bercher, manager principal al Centrului de Negociere si Mediere - Munchen.

Cu ocazia intalnirilor de lucru au fost puse bazele unui schimb reciproc de experienta si organizarii in comun a diverse actiuni de informare, pregatire si perfectionare a mediatorilor din Romania si Germania.

Urmatoarea runda de intalniri, dintre reprezentantii celor doua entitati, va avea loc la Bucuresti in cursul lunii mai 2010, ocazie cu care, vor fi stabilite detaliile organizirarii unei conferinte in Romania.

Conducerea UMB, considera specializarea si perfectionarea continua a  mediatorilor ca, fiind un proces inceput si ireversibil.

Pe langa aspectele sus mentionate,  Uniunea Mediatorilor Bancari, in intervalul 15 - 20.03.2010, a primit si repartizat in lucru, un numar de 12 medieri bancare la nivel national si a stabilit pentru saptamana ce urmeaza, incheierea si semnarea unui protocol de colaborare cu o a doua, dintre Asociatiile pentru Protectia Consumatorilor ce activeaza la nivelul unui judet din estul tarii.

Promovarea intereselor uniunii si a membrilor sai, reprezinta pentru conducerea Uniunii Mediatorilor Bancari obiectivul numarul unu.

Usa UMB, este deschisa oricarui mediator autorizat care, se obliga sa respecte statutul si politica uniunii.

intervision170310teilnahmebesttigungtudor2.pdf

intervision170310teilnahmebesttigungberar1.pdf

  • Bruxelles: Comisia Europeana preseaza statele membre sa adopte in legislatia interna normele privind medierea in litigiile transfrontaliere -

Comisia Europeana a reiterat, luni 23.08.2010, potentialul normelor UE in vigoare privind medierea in litigiile transfrontaliere, amintind statelor membre ca aceste masuri pot fi eficiente numai daca sunt puse in aplicare de catre statele membre la nivel national.

Solutionarea litigiilor si a dezacordurilor prin intermediul instantelor nu este numai costisitoare si de durata, ci poate distruge, de asemenea, relatii profitabile de afaceri.

Cauzele transfrontaliere sunt mult mai complexe datorita legislatiilor si jurisdictiilor nationale diferite, precum si datorita unor aspecte practice precum cheltuielile si regimul lingvistic.

Prin intermediul procedurilor alternative de solutionare a litigiilor, implicand mediatori impartiali, se pot aborda aceste probleme si gasi solutii constructive. Insa este nevoie de mediatori calificati si de norme clare in care ambele partii sa poata avea incredere.

Medierea transfrontaliera este mai complicata, intructt presupune culturi de afaceri diferite, ambele parti avand nevoie de reguli comune pe care sa se poata baza.

Acesta este motivul pentru care normele UE cu privire la mediere au intrat in vigoare in mai 2008, si trebuie sa fie transpuse pana in mai 2011. Acestea instituie garantii juridice in materie de mediere si asigura un proces de inalta calitate deoarece presupun aplicarea unor coduri deontologice sau formarea ca mediator.

Pana in prezent patru tari (Estonia, Franta, Italia si Portugalia) au informat Comisia asupra faptului ca au transpus in dreptul intern normele UE în materie de mediere.

„Aceste masuri ale UE sunt foarte importante pentru ca promoveaza un acces alternativ si suplimentar la justitie in viata de zi cu zi. Sistemele de justitie dau oamenilor posibilitatea de a pretinde respectarea drepturilor lor.

Accesul efectiv la justitie este protejat in conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE.Cetatenilor si intreprinderilor nu ar trebui sa li se ingradeasca drepturile doar pentru ca le este greu sa apeleze la sistemul de justitie, pentru ca nu isi pot permite acest lucru, nu pot sa astepte derularea procesului sau nu fac fata birocratiei”, a declarat vicepresedintele Viviane Reding, comisar al UE pentru justitie.„Fac apel la statele membre sa dea dovada de hotarare in punerea in aplicare neintarziata a normelor UE în materie de mediere: minimul necesar este de a permite litigiilor transfrontaliere sa fie solutionate pe cale amiabila.

Dar de ce sa nu mergem mai departe? De ce aceste masuri sa nu fie disponibile la nivel national? In final, de acest lucru vor beneficia cetatenii si intreprinderile, societatiile si economiile, precum si sistemul juridic in sine.”

Directiva UE privind medierea se aplica atunci cand doua parti care sunt implicate intr-un litigiu transfrontalier sunt de acord in mod voluntar ss solutioneze litigiul prin intermediul unui mediator impartial.

Statele membre trebuie ssase asigure ca acordurile rezultate in urma medierii pot fi executate. Conform unui studiu recent finantat de UE, timpul pierdut prin neutilizarea medierii este estimat, in medie, între 331 si 446 de zile suplimentare, in UE, iar costurile juridice suplimentare variaza de la 12 471 de euro la 13 738 de euro pe caz

Medierea poate rezolva problemele dintre intreprinderi, angajatori si angajati, proprietari si chiriasi sau familii, astfel încat relatiile dintre acestia sa se poata mentine si chiar consolida, intr-un mod constructiv - un rezultat care nu poate fi întotdeauna realizat prin intermediul procedurilor judiciare.

Solutionarea litigiilor in afara instantei economiseste resursele sistemelor de justitie si poate reduce in mod potential cheltuielile aferente.Solutionarea litigiilor pe cale electronica face medierea la distanta din ce in ce mai accesibila.

Ceea ce lipseste sunt normele transfrontaliere care sa ofere partilor siguranta cu privire la acest proces si la caracterul executoriu al acordului care rezulta in urma acestuia.

Un element crucial in orice mediere este increderea in proces, in special atunci cand cele doua partii provin din tari diferite.Prin urmare, normele UE încurajeaza statele membre sa prevada controlul calitatii, sa elaboreze coduri deontologice si sa ofere cursuri de formare mediatorilor, pentru a se asigura de existenta unui sistem eficient de mediere.

Un cod deontologic european pentru mediatori a fost dezvoltat de un grup de parti interesate cu sprijinul Comisiei Europene si a fost lansat la data de 2 iulie 2004.

Codul deontologic european stabileste cateva principii la care mediatorii pot decide sa adere in mod voluntar; aceste principii se refera la competenta, numire, taxe de mediere, promovarea serviciilor mediatorilor, independenta si impartialitate, acordul de mediere si obligatia de confidentialitate.

In cazul în care medierea esueaza, litigiile pot fi transferate oricand in sistemul traditional de solutionare in instante.

Pana în mai 2011, Comisia se asteapta ca 26 de state membre sa transpuna normele UE (Danemarca nu a optat pentru aplicarea acestor norme - o prerogativa de care aceasta tara se poate prevala pe baza unui protocol anexat la tratatele UE).

Pana in prezent patru tarii (Estonia, Franta, Italia si Portugalia) au informat Comisia asupra faptului ca au transpus in dreptul intern aceste normele. In plus, Lituania si Slovacia au comunicat instantele judecatoresti competente pentru executarea acordurilor in urma medierii transfrontaliere.

Chiar daca in majoritatea statelor membre existau deja reguli similare la nivel national inainte de adoptarea directivei, acestea ar trebui, inainte de 21 mai 2011, sa informeze Comisia in legatura cu masurile pe care le adopta pentru a transpune directiva (aceste masuri nationale ar trebui sa mentioneze in mod special directiva).

Unele tari au deja norme in materie de mediere in anumite domenii; de exemplu, Irlanda si Danemarca in cazul relatiilor de munca,Finlandaî in cazul litigiilor in care sunt implicati consumatorii,Suedia in cazul accidentelor de trafic sau Franta si Irlanda in cazul litigiilor de dreptul familiei. In Portugalia exista cursuri de formare pentru mediatori din 2001.

Statele membre trebuie sa furnizeze informatii cu privire la instantele competente sa execute acordurile incheiate in urma medierii la o data anterioara (21 noiembrie 2010), astfel încat Comisia sa poata publica aceste informatii pentru a facilita folosirea medierii de catre cetateni si intreprinderi.

Sursa:www.promptmedia.ro 

  • Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 21 Mai 2008 privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala.

Prezenta directiva ar trebui sa se aplice cazurilor in care o instanta trimite partile sa recurga la mediere sau in care dreptul national prevede medierea. Mai mult decat atat, in masura in care un judecator poate actiona ca mediator in conformitate cu dreptul national, prezenta directiva ar trebui sa se aplice de asemenea medierii efectuate de un judecator care nu este implicat in nicio procedura judiciara conexa domeniului sau domeniilor litigioase. Aplicarea acestei directive nu ar trebui, insa, sa fie extinsa la demersurile instantei sau ale judecatorului sesizat cu solutionarea unui litigiu, in contextual procedurii judiciare privind litigiul respectiv, sau la cazurile in care instanta sau judecatorul sesizat solicita asistenta sau consiliere din partea unei persoane competente.

Prezenta directiva nu ar trebui sa se aplice negocierilor precontractuale si nici procedurilor cvasijudiciare, precum anumite sisteme de conciliere judiciara, sisteme de solutionare a plangerilor consumatorilor, arbitrajul si deciziile expertilor sau procedurilor in cadrul carora persoanele sau organele care conduc procedura emit o recomandare oficiala, ce poate fi obligatorie sau nu, privind solutionarea litigiului.

Medierea nu ar trebui considerata o solutie inferioara procedurii judiciare din cauza faptului ca respectarea acordurilor rezultate in urma medierii ar depinde de bunavointa partilor. Prin urmare, statele membre ar trebui sa asigure partilor unui acord scris, rezultat in urma medierii, posibilitatea conferirii unui caracter executoriu continutului acestuia.

Un stat membru ar trebui sa aiba posibilitatea de a refuza recunoasterea caracterului executoriu al unui acord, numai in cazul in care clauzele acestuia sunt contrare dreptului sau, inclusiv dreptului international privat al acestuia, sau in cazul in care legislatia acestuia nu prevede posibilitatea pentru continutul acordului respectiv de a dobandi caracter executoriu. Un astfel de caz ar putea fi cel in care acordul cuprinde obligatii care, prin natura lor, nu pot avea caracter executoriu.

Obiectivul si domeniul de aplicare

Obiectivul prezentei directive este de a facilita accesul la solutionarea alternativa a litigiilor si de a promova solutionarea pe cale amiabila a acestora, prin incurajarea utilizarii medierii si asigurarea unei relatii echilibrate intre mediere si procedurile judiciare.

Prezenta directiva se aplica, in cazul litigiilor transfrontaliere, in materie civila si comerciala, exceptand acele drepturi si obligatii de care partile nu pot dispune in conformitate cu legislatia aplicabila corespunzatoare. Directiva nu se aplica, in special, chestiunilor fiscale, vamale sau administrative si nici raspunderii statului pentru actele sau omisiunile sale in exercitarea autoritatii publice („acta iure imperii”).

In prezenta directiva, termenul „stat membru” desemneaza statele membre, cu exceptia Danemarcei.

Asigurarea calitatii

(1) Statele membre incurajeaza, prin orice mijloace pe care le considera potrivite, elaborarea unor coduri voluntare de conduita si acceptarea acestora de catre mediatori si organizatiile care furnizeaza servicii de mediere, precum si a altor mecanisme eficace de control al calitatii privind furnizarea serviciilor de mediere.

(2) Statele membre incurajeaza formarea initiala si continua a mediatorilor pentru a asigura efectuarea unei medieri eficace, impartiale si competente fara de parti.

Utilizare

(1) O instanta la care a fost introdusa o actiune poate, atunci cand este cazul si avand in vedere toate circumstantele cazului respectiv, sa invite partile sa recurga la mediere pentru a solutiona litigiul. Instanta poate, de asemenea, invita partile sa participe la o sesiune de informare privind recurgerea la mediere, daca astfel de sesiuni sunt organizate si sunt usor accesibile.

(2) Prezenta directiva nu aduce atingere legislatiei nationale conform careia recurgerea la mediere, inainte sau dupa inceperea procedurii judiciare, este obligatorie sau face obiectul unor stimulente sau sanctiuni cu conditia ca o astfel de legislatie sa nu impiedice partile sa isi exercite dreptul de acces la sistemul judiciar.

Caracterul executoriu al acordurilor

(1) Statele membre asigura partilor sau uneia dintre parti cu consimtamantul expres al celorlalte, posibilitatea de a solicita dobandirea caracterului executoriu al continutului acordului scris rezultat in urma medierii. Continutul unui astfel de acord dobandeste forta executorie, cu exceptia cazului in care fie continutul acordului este contrar dreptului statului membru in care este facuta solicitarea, fie dreptul acelui stat membru nu prevede posibilitatea conferirii acestuia a unui caracter executoriu.

(2) Continutul acordului poate dobandi caracter executoriu printr-o hotarare, decizie sau act autentic emise de o instanta sau de o alta autoritate competenta in conformitate cu dreptul statului membru in care a fost facuta solicitarea.

(3) Statele membre comunica Comisiei denumirile instantelor judecatoresti sau ale altor autoritati competente sa primeasca cereri in conformitate cu alineatele (1) si (2).

(4) Nicio dispozitie a prezentului articol nu aduce atingere normelor aplicabile recunoasterii si executarii in alt stat membru a unui acord al carui continut a dobandit caracter executoriu in conformitate cu alineatul (1).

Confidentialitatea

(1) Dat fiind ca este de dorit ca medierea sa aiba loc intr-un mod care respecta confidentialitatea, statele membre se asigura ca, exceptand cazul in care partile hotarasc altfel, nici mediatorii, nici cei implicati in administrarea procesului de mediere sa nu fie obligati sa aduca probe in cursul procedurilor judiciare civile si comerciale sau in cursul procedurilor arbitrale privind informatii rezultate din sau in legatura cu procesul de mediere, cu exceptia cazului in care:

(a) acest lucru este necesar pentru considerente imperioase de ordine publica ale statului membru respectiv, in special pentru a asigura protectia interesului superior al copilului sau pentru a impiedica vatamarea integritatii fizice sau psihice a unei persoane; sau

(b) divulgarea continutului acordului rezultat in urma medierii este necesara punerii in aplicare sau executarii acestuia.

(2) Nicio prevedere din alineatul (1) nu impiedica statele membre sa adopte masuri mai stricte pentru a proteja confidentialitatea medierii.

Efectul asupra termenelor de decadere si de prescriptie

(1) Statele membre se asigura ca partile care aleg medierea in vederea solutionarii unui litigiu nu vor fi ulterior impiedicate sa initieze o procedura judiciara sau arbitrala privind respectivul litigiu ca urmare a implinirii unor termene de decadere sau de prescriptie extinctive pe durata procesului de mediere.

(2) Alineatul (1) nu aduce atingere dispozitiilor privind termenele de decadere si de prescriptie din acordurile internationale la care sunt parti statele membre.

Informarea publicului larg

Statele membre incurajeaza, prin orice mijloace pe care le considera potrivite, punerea la dispozitia publicului larg, in special pe internet, a informatiilor privind modalitatile de contactare a mediatorilor si a organizatiilor care ofera servicii de mediere.

Informatii referitoare la autoritatile si instantele competente, Comisia le face publice prin orice mijloace corespunzatoare, informatiile referitoare la instantele sau autoritatile competente comunicate de catre statele membre in conformitate cu articolul 6 alineatul (3).

Revizuirea

Nu mai tarziu de 21 mai 2016, Comisia prezinta Parlamentului European, Consiliului si Comitetului Economic si Social European un raport privind aplicarea prezentei directive. Acest raport analizeaza evolutia medierii in Uniunea Europeana si impactul prezentei directive in statele membre.

Daca este necesar, raportul este insotit de propuneri in vederea adaptarii prezentei directive.

Dictionar

In sensul prezentei directive se aplica urmatoarele definitii:

(a) „mediere” inseamna un proces structurat, indiferent cum este denumit sau cum se face referire la acesta, in care doua sau mai multe parti intr-un litigiu incearca, din proprie initiativa, sa ajunga la un acord privind solutionarea litigiului dintre ele, cu asistenta unui mediator.

Acest proces poate fi initiat de catre parti, recomandat sau impus de instanta sau prevazut de dreptul unui stat membru. Aceasta include medierea efectuata de un judecator care nu este implicat in nicio procedura judiciara conexa litigiului in cauza. Medierea exclude demersurile instantei sau ale judecatorului sesizat de a solutiona litigiul pe parcursul procedurilor judiciare privind litigiul in cauza;

(b) „mediator” inseamna orice tert chemat sa conduca procesul de mediere intr-o maniera eficace, impartiala si competenta, indiferent de denumirea sau de profesia tertului in statul membru respectiv si de modul in care tertul a fost numit sau i s-a solicitat sa efectueze medierea.

Litigii transfrontaliere

(1) In sensul prezentei directive, un litigiu transfrontalier este acela in care cel putin una dintre parti isi are domiciliul sau resedinta obisnuita intr-un alt stat membru decat cel al oricarei alte parti la data la care:

(a) partile decid sa recurga la mediere dupa aparitia litigiului;

(b) medierea este impusa de instanta;

(c) exista o obligatie de a recurge la mediere care reiese din dreptul national; sau

(d) o invitatie este adresata partilor, in sensul articolului 5.

(2) Fara a aduce atingere alineatului (1), in sensul articolelor 7 si 8, un litigiu transfrontalier este in egala masura cel in care procedurile judiciare sau arbitrale care au urmat medierii intre parti sunt initiate in alt stat membru decat cel in care partile isi au domiciliul sau resedinta obtinuta la data mentionata la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c).

(3) In sensul aplicarii alineatelor (1) si (2), domiciliul se determina in conformitate cu dispozitiile articolelor 59 si 60 din Regulamentul (CE) nr. 44/2001.

  • Circulatia hotararilor (titlurilor executorii) in spatiul judiciar european.

Aspecte generale

In ordinea legislativa actual, prin efectul stipulatiilor conventiilor internationale si a aderarii României la Uniunea Europeana, exista mai multe regulamente privind circulatia titlurilor executorii externe in spatiul european, fie acestea de natura judiciar sau extrajudiciara.

Legea româna recunoaste eficacitatea titlurilor executorii judiciare care pot fi puse in executare în România dupa ce este urmata indeaproape procedura de recunoastere a acestora si se constata indeplinirea tutoror conditiilor legale.

Exista numeroase conventii si acorduri internationale, dar printre cele mai importante este Conventia de la Bruxelles din 27 septembrie 1968, referitoare la competenta jurisdictionala si recunoasterea hotararilor in materie civila si comerciala. Chiar daca, scopul acestei conventii a fost acela de a facilita recunoasterea si executare hotararilor judecatoresti si „circulatia” acestora in spatiul comunitar, s-a constat ca procedura era destul de greoaie si complicata, intarziind prea mult executarea silita a titlurilor executorii.

Clik pe sursa pentru a citi integral ...